Câte mandate are voie să aibă un președinte în România. De ce vom avea cu siguranță un nou președinte de anul acesta

Galerie foto

Iată câte mandate poate avea un președinte în România, ce înseamnă asta în practică și care a fost cel mai longeviv președinte din istoria țării noastre.

În România, mandatele pe care le poate avea un președinte sunt reglementate de Constituția țării. Articolul 83 precizează că „durata mandatului Președintelui României este de 5 ani”. Așadar, fiecare mandat prezidențial durează cinci ani, dacă totul merge bine și nu există excepții precum suspendări. Dar poate un președinte să rămână în funcție mai mult de un mandat? Răspunsul este da, dar există o limită.

Aceeași persoană poate fi aleasă președinte pentru cel mult două mandate. Aceasta este regula impusă de Constituție, iar o precizare importantă este că mandatele pot fi și succesive. Adică, un președinte poate să câștige două alegeri consecutive și să rămână în funcție timp de zece ani la rând, așa cum este cazul lui Klaus Iohannis, care a fost reales președinte pentru două mandate succesiv.

Ideea de limitare la două mandate nu este specifică doar României. Este o practică destul de comună la nivel global pentru a preveni concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane pe o perioadă prea lungă de timp. Prin limitarea la două mandate se asigură un echilibru democratic și o alternanță la putere.

Citește și

„Dansul Trump” a ajuns pe terenul de fotbal. Jucătorul care a sărbătorit marcarea unui gol în stilul președintelui | VIDEO

Această reglementare este făcută în spiritul democrației, pentru a da șansa altor persoane și partide să conducă țara. De asemenea, limitează riscul ca un președinte să devină prea influent sau să acapareze toate structurile puterii. Spre comparație, numărul de mandate al primarilor nu este limitat. Dacă este ales, un primar poate fi și „pe viață”.

Există situații când un președinte nu își poate duce la bun sfârșit mandatul. Acestea includ demisia, suspendarea, imposibilitatea definitivă de a-și exercita atribuțiile sau decesul. În asemenea cazuri, locul devine vacant și se organizează noi alegeri în termen de trei luni de la vacantarea funcției.

Totuși, în perioada până la alegerile noi, trebuie asigurată continuitatea funcției de președinte. Aici intervine interimatul. În caz de vacanță a funcției, interimatul este asigurat de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților, în această ordine. Dar trebuie menționat că pe durata interimatului, președintele interimar are anumite limitări în ceea ce privește atribuțiile sale – nu poate dizolva Parlamentul, de exemplu, și nici nu poate organiza referendumuri.

Există și scenarii mai grave, când președintele este acuzat de încălcarea Constituției. În astfel de cazuri, Parlamentul, cu votul majorității, poate decide suspendarea președintelui. Curtea Constituțională trebuie să fie consultată înainte de luarea unei decizii, iar președintele poate oferi explicații în fața Parlamentului cu privire la acuzațiile care i se aduc.

Este și cazul fostului președinte Traian Băsescu, care a fost suspendat de două ori pe parcursul celor 10 ani de mandat. Acea perioadă nu s-a adaugat la mandate în sensul prelungirii lor cu durata în care președintele a fost suspendat.  

Legea spune că dacă se ajunge la suspendare, în termen de 30 de zile trebuie organizat un referendum prin care populația decide dacă președintele rămâne în funcție sau este demis. în cazul lui Traian Băsescu ambele referendumuri au avut un rezultat favorabil lui, respectiv rezultatul legal al votului a dus la reîntoarcerea lui la Palatul Cotroceni.

Mandatul președintelui României durează cinci ani, conform Constituției revizuite în 2003. Acesta începe oficial odată cu depunerea jurământului de către președintele ales și se încheie la depunerea jurământului de către noul președinte. În cazuri excepționale, cum ar fi un război sau o catastrofă, mandatul poate fi prelungit prin lege organică. Practic, deși perioada standard este de cinci ani, există situații în care președintele ar putea rămâne în funcție mai mult.

Până în 2003, durata mandatului președintelui era de 4 ani, la fel ca cea a parlamentarilor și primarilor. Revizuirea Constituției din 2003 a adus schimbarea la 5 ani, cu scopul de a sincroniza mai bine mandatele și de a evita frecventele suprapuneri ale alegerilor care ar putea genera instabilitate politică.

Cu toate acestea, un sondaj realizat de INSCOP în martie 2024 a relevat că peste 80% dintre români cred că durata mandatului președintelui ar trebui să fie redusă din nou la 4 ani. Majoritatea respondenților consideră că ar fi mai bine ca mandatul președintelui să fie la fel ca al parlamentarilor și primarilor, probabil pentru a simplifica și a eficientiza procesele electorale.

Doar 15,3% dintre cei chestionați au spus că păstrarea mandatului de 5 ani este o idee bună, în timp ce 2,7% au fost indeciși sau nu au răspuns.

Motivul principal invocat de cei care susțin reducerea mandatului la 4 ani este dorința de a vedea o sincronizare a alegerilor și o mai bună coabitare între președinte și majoritatea parlamentară.

De multe ori, președintele și prim-ministrul provin din partide politice diferite, ceea ce duce la conflicte și instabilitate politică. În acest context, 48,5% dintre români sunt de părere că ar fi mai bine ca președintele și prim-ministrul să fie din aceeași tabără politică, pentru a se evita certurile și blocajele. Totuși, aproape același procent (49,4%) cred că este benefic ca președintele și prim-ministrul să fie din partide diferite, pentru a se controla unul pe celălalt, chiar și cu riscul de a exista neînțelegeri.

Mandatul de 5 ani are avantajul că oferă președintelui suficient timp pentru a-și implementa viziunea și a se ocupa de problemele strategice ale țării. Totuși, critica principală este că această durată creează mai multe posibilități de coabitare dificilă cu un parlament dominat de o majoritate diferită.

În sondajul realizat de INSCOP, aproape jumătate dintre români (48,5%) sunt de părere că este mai bine ca președintele și prim-ministrul să fie din aceeași tabără politică, pentru a evita certurile și instabilitatea. Cealaltă jumătate (49,4%) crede că președintele și prim-ministrul ar trebui să fie din tabere politice diferite, pentru a se echilibra reciproc și a evita concentrarea puterii într-o singură direcție.

Funcția de președinte al României este cea mai importantă în stat și vine cu o serie de condiții pentru cei care doresc să candideze. Fie că ești propus de un partid politic sau o alianță politică, fie că ești independent, procesul de a deveni candidat la președinție implică mai mulți pași și cerințe.

Orice cetățean român care îndeplinește anumite condiții legale poate să își depună candidatura. În principal, sunt trei criterii de bază pe care orice viitor președinte trebuie să le îndeplinească:

· Cetățenia română și domiciliul în țară – doar cei care au cetățenie română și locuiesc în România pot candida. Nu contează dacă au avut reședință temporară în străinătate, dar domiciliul permanent trebuie să fie în România.

· Vârsta minimă de 35 de ani – candidatul trebuie să aibă cel puțin 35 de ani în ziua alegerilor.

· Fără interdicții legale pentru apartenența la partide politice – potrivit legii, anumite categorii de funcționari publici, precum judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, polițiștii și membrii activi ai armatei, nu pot face parte din partide politice și, prin urmare, nu pot candida pentru funcția de președinte cât timp dețin aceste funcții.

Nu e suficient să îndeplinești criteriile de mai sus pentru a intra în cursa prezidențială. Orice candidat, fie el independent sau susținut de un partid, trebuie să aibă sprijinul a cel puțin 200.000 de alegători. Aceștia semnează pentru a susține candidatura, dar un alegător poate semna pentru mai mulți candidați, fără nicio restricție.

Un partid sau o alianță politică poate propune un singur candidat. Dacă vor să participe la alegeri, trebuie să se organizeze intern și să vină cu o propunere unică, fără să își împartă susținerea între mai mulți candidați.

Există, însă, și anumite limitări. De exemplu, o persoană care a ocupat deja de două ori funcția de președinte nu mai poate candida.

De la Revoluția din 1989, România a avut patru președinți:

Ion Iliescu – a fost primul președinte după revoluție, ocupând această funcție în două mandate neconsecutive: între 1990 și 1996 și apoi între 2000 și 2004.

Emil Constantinescu – a fost președinte între 1996 și 2000, fiind primul președinte ales care nu a provenit din fostul partid comunist.

Traian Băsescu – a condus țara între 2004 și 2014.

Klaus Iohannis – în funcție din 2014 și până în 2024, Iohannis a fost ales pentru două mandate consecutive.

Românii merg la urne anul acesta pentru a-și alege noul președinte: primul tur al alegerilor este pe 24 noiembrie, iar al doilea tur pe 8 decembrie 2024.