Calendar alegeri 2024. Când sunt alegerile prezidențiale, turul 2

Galerie foto

UPDATE: Curtea Constituțională a României a anunțat luni seară că a validat primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi. Decizia vine după ce, joia trecută, CCR a cerut Biroului Electoral Central renumărarea voturilor valabil exprimate şi a celor nule. Al doilea tur de scrutin va avea loc în 8 decembrie, iar pe buletinul de vot se vor afla Călin Georgescu şi Elena Lasconi.

UPDATE: Peste 9,4 milioane de români au ieșit duminică, 1 Decembrie, în zi de sărbătoare, la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlament. În Camera Deputaților, PSD are 21,96% din voturi. AUR este în urmă cu aproximativ 4 procente, cu 18,01%. PNL a luat 13,20%, iar USR 12,40%. S.O.S. ROMÂNIA a obținut 7,36%, POT 6,46%, în timp ce UDMR 6,34%. La Senat s-au obținut următoarele scoruri: PSD - 22,30%; AUR - 18,30%; PNL – 14,28%; USR – 12,26%; S.O.S. ROMÂNIA – 7,76%; POT – 6,39% și UDMR – 6,38%.

UPDATE: Joi, 28 noiembrie 2024, judecătorii Curții Constituţionale au decis renumărarea voturilor exprimate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Decizia a fost luată la finalul unei ședinte ce a avut loc în urma a două cereri de anulare a rezultatelor alegerilor, depuse de Cristian Terheș și Sebastian Popescu, candidați care au pierdut în primul tur al alegerilor.

Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, au loc scrutine în fiecare weekend.

Calendarul alegerilor prezidențiale 2024

Potrivit articolului 81 din Constituția României, președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Președinte este ales candidatul care obține 50+1 din voturile valabil exprimate. Iar dacă acest scor nu se obține din primul tur, atunci primii doi candidați vor intra într-un al doilea tur de scrutin.

„În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi”, se arată la Art 81, alin 3 din Constituție.

Pornind de la aceste prevederi, Parlamentul a decis ca în 2024 primul tur de scrutin să aibă loc pe 24 noiembrie. Dacă niciun candidat nu va obține majoritatea, atunci un al doilea tur de scrutin se va organiza pe 8 decembrie.

Primul tur al alegerilor prezidențiale

Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați să participe la alegerile prezidențiale. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 dimineața și s-au închis la ora 21:00 seara.

Cu toate acestea, alegătorii care s-au aflat deja în incinta secției de votare la ora închiderii, precum și cei care au stat la coadă în afara secției pentru a intra și vota, și-au putut exercita dreptul de vot până la ora 23:59.

Votarea în diaspora a început cu două zile mai devreme, pe 22 noiembrie, la ora 12:00. Secțiile au fost fi deschise până pe 24 noiembrie, la ora locală 21:00.

Calendarul primului tur de alegeri:

►22 noiembrie, ora 12:00 - prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;

►23 noiembrie, ora 7:00 - se încheie campania electorală;

►23 noiembrie, ora 7:00 - a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;

►24 noiembrie - primul tur al alegerilor prezidențiale în România. Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 

Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, publicate luni, pe 25 noiembrie, au arătat că în cursa finală pentru fotoliul de la Cotroceni au intrat candidatul independent Călin Georgescu și președintele USR Elena Lasconi.

Rezultatele alegerilor din 24 noiembrie au fost însă contestate la Curtea Constituțională a României de alți doi candidați din turul întâi. Mai precis, Cristian Terheş şi Sebastian Popescu, clasaţi pe poziţiile 9 şi 12, au depus două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale. CCR a validat în final primul tur al alegerilor prezidențiale, cu câteva zile întârziere.

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

După primul tur de scrutin, numele celor doi candidați care vor participa la al doilea tur a fost anunțat - Călin Georgescu și Elena Lasconi. 

Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin a început cu întârziere din cauza faptului că voturile au fost renumărate. Abia luni, pe 2 decembrie, CCR a validat rezultatul primului tur. 

Românii din diaspora pot vota în străinătate în două zile. Prima zi de votare este sâmbătă, 6 decembrie, iar votarea începe la ora 12:00 și se încheie la ora 21:00. A doua zi de votare în străinătate este duminică, 7 decembrie, între orele 7:00 și 21:00.

Campania electorală se încheie în preziua celui de-al doilea tur de scrutin, pe 7 decembrie la ora 7:00.

În țară, românii pot vota duminică, 8 decembrie, între orele 7:00 și 21:00.

Calendarul turului al doilea de alegeri:

► 29 noiembrie - începe campania electorală pentru al doilea tur;

► 6 decembrie, ora 12:00 - prima zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;

►7 decembrie, ora 7:00 - se încheie campania electorală;

►7 decembrie, ora 7:00 - a doua zi a votării în străinătate, care se încheie la ora 21:00;

►8 decembrie - al doilea tur al alegerilor prezidențiale în România. Votarea începe la ora 7:00 și se încheie la ora 21:00;

►12 decembrie - validarea rezultatelor alegerilor prezidentiale 2024.

Pe 12 decembrie, Biroul Electoral Central va înainta Curții Constituționale procesul-verbal al alegerilor, împreună cu procesele-verbale de constatare și de centralizare a rezultatelor votării întocmite de birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare. Ulterior, Curtea Constituțională va valida alegerile, iar rezultatul acestora va fi publicat în mass-media și în Monitorul Oficial.​​​​​​​​​​​​​​​​

Calendar alegeri parlamentare 2024

În acest an, alegerile parlamentare din România au fost programate pe 1 decembrie 2024, data care marchează Ziua Națională a României. Cetățenii și-au ales reprezentanții în forul legislativ suprem al țării pentru următorii patru ani.

Parlamentul României, format din Camera Deputaților și Senat, reprezintă autoritatea legiuitoare supremă, având atribuții fundamentale precum adoptarea legilor, aprobarea bugetului de stat, controlul activității guvernamentale și ratificarea tratatelor internaționale. În urma acestor alegeri, vor fi desemnați 466 de parlamentari: 330 de deputați și 136 de senatori.

Pentru a accede în Parlament partidele politice trebuie să depășească pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național.

Minoritățile naționale, 17 la număr, obțin automat câte un loc de deputat. Cele 17 partide ale minorităților sunt: 

Uniunea Armenilor din România,

Uniunea Croaţilor din România,

Asociaţia Macedonenilor din România,

Uniunea Sârbilor din România,

Uniunea Bulgara din Banat - România,

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România,

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România,

Uniunea Culturală a Rutenilor din România,

Forumul Democrat al Germanilor din România,

Uniunea Democrată Turcă din România,

Uniunea Polonezilor din România, Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa",

Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România,

Uniunea Ucrainenilor din România,

Asociața Ligii Albanezilor din România,

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România,

Uniunea Elenă din România.

Calendar Electoral - Alegeri Parlamentare 2024:

► 30 noiembrie, ora 7:00 (ora României) - Începerea votului în diaspora

► 1 decembrie, ora 7:00 - Deschiderea urnelor în România

► 1 decembrie, ora 21:00 - Închiderea oficială a votării (cu posibilitate de prelungire până la 23:59 în caz de aglomerație)

Procesul electoral a fost organizat pentru a facilita participarea tuturor cetățenilor cu drept de vot, inclusiv a românilor din diaspora, care beneficiază de o zi suplimentară de vot și opțiunea votului prin corespondență.

Înregistrarea pentru votul din străinătate se poate realiza online, pe platforma votinstrainatate.ro.

Cine a candidat la alegerile prezidențiale, primul tur 

Candidații la alegerile prezidențiale pot fi propuși de partide politice, alianțe politice sau pot candida independent. Un partid sau o alianță politică are dreptul să propună un singur candidat, iar alianțele nu pot avea candidați separați.

Pentru a putea candida, un candidat trebuie să întrunească susținerea a cel puțin 200.000 de alegători, un alegător putând susține mai mulți candidați.

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat sunt:

1. Să aibă cetățenia română și domiciliul în țară;

2. Să fi împlinit vârsta de cel puțin 35 de ani până în ziua alegerilor inclusiv;

3. Să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) din Constituție, care stipulează că judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică nu pot face parte din partide politice.

O persoană care a deținut funcția de președinte al României pentru două mandate, indiferent dacă acestea au fost consecutive sau nu, nu mai poate candida, potrivit art 81 alin 4 din Constituția României.

Până în prezent, următorii politicieni și-au anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale:

Ana Birchall (independentă) – fost ministru al Justiției și fost ministru pentru afaceri europene

Marcel Ciolacu (PSD) – actualul premier al României și președintele Partidului Social Democrat;

Nicolae Ciucă (PNL) – fost premier al României și președintele Partidului Național Liberal;

Cristian Diaconescu (independent) – fost ministru de Externe

Mircea Geoană (independent) – fost secretar general adjunct al NATO și fost ministru de Externe

Călin Georgescu (independent) - frofesor universitar

Kelemen Hunor (UDMR) - președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România

Elena Lasconi (USR) – președintele Uniunii Salvați România, aleasă în această funcție după alegerile locale din 2024;

Ludovic Orban (Alianța Forțelor de Dreapta) - președintele partidului Forța Dreptei, pe care l-a înființat după plecarea sa din PNL - retras din cursă

Alexandra Păcuraru (ADN) - Fostă prezentatoare TV

Sebastian Popescu (PNR) - Președintele Partidului Noua Românie, a candidat și în 2019, când a fost cel mai tânăr candidat din istorie pentru Președinția României

Silviu Predoiu (PLAN) - Fost prim-adjunct al directorului SIE

George Simion (AUR) – președintele Alianței pentru Unirea Românilor;

Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român) – europarlamentar.

Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale 2024

Alegătorii pot vota în țară la secțiile de votare unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință. Ei pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente, sau în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare.

Pentru ca fiecare cetățean să știe unde poate vota, Autoritatea Electorală Permanentă a lansat Registrul Electoral. Un website unde, pe baza CNP-ului, fiecare poate fiecare să afle unde este arondat.

Românii din străinătate au la dispoziție trei zile (vineri, sâmbătă și duminică) pentru a vota la secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, fiind înscriși pe liste suplimentare, conform Expert-forum.ro.

Procesul de votare începe cu prezentarea actului de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea și validarea actului de identitate, alegătorii se îndreaptă spre membrii biroului electoral. Ei semnează sau se înscriu și semnează pe lista electorală, după care primesc un buletin de vot cu numele candidaților la alegerile prezidențiale care îndeplinesc condițiile legale.

Alegătorii aplică ștampila cu mențiunea „VOTAT" pe patrulaterul corespunzător partidului sau candidatului independent dorit. Buletinul se îndoaie astfel încât pagina goală cu ștampila de control a secției de votare să rămână în afară, apoi se introduce în urnă fără a se deschide. Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea votului, atât timp cât secretul votului este asigurat.

Dacă ștampila este aplicată greșit, alegătorul poate solicita un nou buletin de vot, dar numai dacă buletinul inițial nu a fost introdus în urnă. În acest caz, primul buletin de vot va fi anulat.

Sunt considerate nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare, cele de alt model decât cel legal aprobat, cele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT", precum și cele la care această ștampilă este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

Lucruri esențiale pe care trebuie să le știi despre alegerile prezidențiale din 2024

Calendarul alegerilor. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, au loc scrutine în fiecare weekend. Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, vor avea loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul cuprinde trei întrebări despre care primarul general spune că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Unde și cum votăm? Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent. Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect. Datele privind prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.

Promisiuni electorale. În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 fac promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.