Analistul Cristian Pîrvulescu, despre surpriza rezultatelor din turul I: PSD a căzut în groapa pe care a săpat-o altora

„PSD-ul a căzut în groapa pe care a săpat-o altora. A jucat cu superbie rolul acesta al partidului supradominant, care împarte voturi, care este sigur pe guvernare, şi a ajuns în situaţia, în momentul de faţă, ca pentru prima dată după 90 să nu aibă candidat în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Este un dezastru! De fapt, surpriza în România nu este că Georgescu e câştigător în turul întâi. Ne aşteptam să fie un extremist, nu e Simion, e Georgescu. Dar faptul că PSD-ul nu e în turul doi e o surpriză şi nu ne aşteptam la asta!, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru News.ro.

Lasconi are şanse să câştige în faţa lui Georgescu în turul doi

Întrebat despre ce s-ar putea întâmpla în turul al doilea al prezidenţialelor, în contextul unei finale Călin Georgescu - Elena Lasconi, profesorul Cristian Pîrvulescu a spus că Lasconi are şanse să câştige în faţa lui Georgescu. „Cred că Elena Lasconi are şanse să câştige în turul al doilea, dar cred că nici riscul ca Georgescu să câştige nu poate fi eludat, pentru că a obţinunt un scor bun în primul tur. Nu ştiu dacă PSD-ul îi va acorda voturile lui Lasconi sau îşi va îndemna electoratul să voteze în funcţie de conştiinţă. PSD are o problemă, pentru că electoratul său seamănă în mai mare măsură cu cel al lui Georgescu decât cu cel al lui Lasconi”, a explicat Pîrvulescu.

Pericolul extremismului în România

Referindu-se la pericolul extremismului în România, în contextul alegerilor parlamentare care vor avea loc duminică, 1 decembrie 2024, analistul politic a spus că acesta este „foarte mare”, pentru că se aşteaptă la un „efect de contagiune dinspre votul lui Georgescu spre Simeon SOS, Şoşoacă”. „Simion a făcut deja un apel pentru electoratul lui Georgescu sau către Georgescu pe care îl sprijină la turul doi cu electoratul său. Şi mă aştept că, deşi nu s-a calificat la turul al doilea, să încerce să profite şi să obţină un sprijin electoral la parlamentare. Şoşoacă, prin anarhismul ei, cam îndepărtează electoratul acesta, pentru că ea spune, nu se poate, nu putem accepta un asemenea candidat, îi anulăm pe toţi. Alegătorii însă vor să voteze şi atunci pericolul există. Totuşi, eu nu cred că alegătorii sunt extremişti, cred că sunt nemulţumiţi, frustraţi şi manipulaţi, dar asta nu are importanţă”, a spus Părvulescu.

Potrivit acestuia, există riscul alegerii unor partide extremiste la parlamentarele de dumincă. „Da (n. red. -există acest risc), nu mă aştept să aibă majoritate absolută, dar să aibă majoritate relativă, da. Eu cred că vom asista la un astfel de transfer automat al voturilor. PSD-ul şi PNL-ul sunt, în momentul de faţă, într-o situaţie complicată şi nu pot să realizeze importanţa istorică a momentului, pentru că ar fi trebui deja să analizeze atent pentru a salva ce se mai poate salva”, spune Pîrvulescu.

Ce scoruri electorale ar putea obţine partidele

Potrivit politologului, USR-ul va beneficia de calificarea doamnei Lasconi în turul al doilea al prezidenţialelor.

„Dar ştiţi, nu este suficient USR-ul şi nu va obţine un rezultat spectaculos. Va fi, nu ştiu, dublu faţă de ceea ce a obţinut la europene. Ceea ce este foarte bine, poate chiar mai mult. Dar nu va putea forma majoritate, că nu are cu cine. Pe de altă parte, mă întreb dacă pentru turul doi doamna Lasconi îşi moderează discursul, nu cumva există riscul ca electoratul anti-sistem din propria sa parte să fie nemulţumit şi să nu se prezinte la vot? E complicat. Dar până la urmă important este care va fi majoritatea în Parlament şi ce guvern se va forma, pentru că preşedintele poate fi izolat la Cotroceni şi eventual suspendat şi demis”, a spus Pîrvulescu.

„PSD ar putea guverna cu oricne, mai puţin cu AUR”

În opinia acestuia, la alegerile parlamentare PSD-ul nu va putea obţine sub 25% chiar în situaţia asta dramatică. Bănuiesc că PNL se va apropia de fundul prăpastiei, va avea poate 10%, poate puţin peste 10%, USR, un 20%, UDMR, dacă intră în Parlament, mai adaugă şi el 5% cu minorităţile, dar problema e că nu mai rămâne Opoziţie. Întrebat cu cine ar putea guverna PSD-ul, Pîrvulescu a răspuns tranşant: „Cu oricine, mai puţin cu AUR”.

Lucruri esențiale despre alegerile prezidențiale din 2024

După 99% dintre secții numărate, rezultatele parțiale ale alegerilor prezidențiale, primul tur, îl plasează pe candidatul independent Călin Georgescu pe primul loc, iar pe Elena Lasconi, președintele USR, pe locul al doilea.

Calendarul alegerilor

Românii își aleg președintele și parlamentarii. Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Alegerile prezidențiale 2024, primul tur, au avut loc pe 24 noiembrie, în ziua de duminică, în același timp cu referendumul inițiat de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Referendumul a cuprins trei întrebări despre care primarul general a spus că sunt esențiale pentru dezvoltarea și administrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Rezultate parțiale și exit-poll-uri

Cursa din primul tur al alegerilor prezidențiale din România s-a arătat foarte strânsă. Rezultatele exit-poll AVANGARDE și CIRA de duminică seară, de la ora 21:00, au arătat că Marcel Ciolacu și Elena Lasconi vor intra în turul al doilea.

Marcel Ciolacu a declarat imediat după ce a aflat rezultatele exit-poll-ului care îl arătau câștigător al primului tur, cu 25% din voturi, „că cei care au câștigat sunt românii”. Cu 18% din voturile românilor din țară după rezultatele exit-poll, Elena Lasconi a fost reținută în primul său discurs, deși sondajele arătau că aceasta se află pe al doilea loc în preferinţele alegătorilor.

Călin Georgescu, candidat independent, a fost de departe surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale. Primele exit polluri au indicat faptul că a reușit să strângă aproximativ 16% din voturi, clasându-se duminică seară după Elena Lasconi.

După exit-poll-uri canidatul George Simion a refuzat inițial să-și recunoască înfrângerea, candidatul AUR declarând că „manipularea de la sondaje nu se confirmă”. În același timp, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, clasat pe locul al cincilea, a declarat că „pe scena politică din România este loc pentru toată lumea”, urmând ca după rezultatele finale liberalii să ia o decizie. După rezultatele provizorii însă, Nicolae Ciucă a declarat că „este un eşec pe care trebuie să îl asumăm toată echipa de conducere a PNL”.

Pe locul șase după exit-poll-uri s-a clasat Mircea Geoană, care s-a arătat surprins de rezultate. Mulți români l-au votat și pe preşedintele Forţa Dreptei, retras din cursa electorală. Concret, peste 13.000 de alegători au votat pentru Ludovic Orban, care s-a retras din cursa pentru Palatul Cotroceni în favoarea Elenei Lasconi.

Rămâne așadar de văzut ce se va întâmpla cu marii învinși de la alegerile prezidențiale, primul tur.

Votul diasporei

Rezultatele exit-poll-urilor de duminică seară nu cuprind însă și voturile diasporei. Astfel că, luni dimineață, cu peste 99% dintre secții numărate, candidatul independent Călin Georgescu a ieșit pe primul loc în rezultatele parțiale publicate de AEP. Georgescu a câștigat 13 județe din țară și diaspora, având un avans detașat față de contracandidații săi.

Pe de altă parte, la nivel naţional, Elena Lasconi este pe locul al treilea în cursă. Aceasta conduce în cursa electorală din Iași, Timiş, Cluj și Braşov. Cu voturile din diaspora însă, candidata USR pentru cursa prezidențială are șanse să intre în turul doi. Cursa se menține însă strânsă. Lasconi a fost votată masiv și de moldovenii cu cetățenie română și a câștigat alegerile și în municipiul Câmpulung, acolo unde este primar la al doilea mandat. În oraşul său natal, Haţeg, Lasconi s-a clasat pe locul al treilea.

Călin Georgescu a obţinut 43.36% dintre voturile exprimate în străinătate, clasându-se la distanţă pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidenţiale, după numărarea voturilor din 99.89% din secţiile de vot din afara graniţelor. Pe locul al doilea, cu 26.82% se află Elena Lasconi, care este urmată de George Simion, cu 12.07% (96.322 voturi). Urmează Mircea Geoana (4,89%) şi Nicolae Ciucă (4,63%). Liderul PSD Marcel Ciolacu este doar pe locul al şaselea ,cu 2,87% din voturile exprimate în străinătate, adunând 22.887 voturi.

În acest moment, rezultatele parțiale arată că Călin Georgescu și Elena Lasconi se află în turul 2 al alegerilor prezidențiale 2024. Luni dimineață, în jurul orei 10:00, candidatul USR, Elena Lasconi, a trecut pe locul al doilea în preferinţele electoratului, conform datelor provizorii ale AEP, după centralizarea a 99,93% din procesele verbale.

Secțiile de vot din țară s-au închis oficial la ora 21:00, prezența la vot la ora aceea fiind, potrivit AEP, de 52,43 %. A fost noapte altă pentru președinții secțiilor de vot din țară. Numărătoarea continuă însă și luni, pentru centralizarea tuturor voturilor, atât din țară, cât și din străinătate.

Rezultatele alegerilor prezidențiale 2024 sunt transmise în timp real de Biroul Electoral Central, pe măsură ce sunt introduse în sistem procesele verbale din secțiile de votare.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție

Din anul 1989 și până în prezent România a avut patru președinți – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Conform Constituției, președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului

De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un salariu considerabil, acesta având cea mai înaltă funcție în statul roman. Puterile și rolul său sunt însă foarte clar definite prin legea fundamentală a țării. Atribuțiile președintelui sunt împărțite în două mari categorii - politică internă și politică externă. De asemenea, Constituția României stabilește un set clar de reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

Promisiuni electorale

În goana după voturi, mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale din 2024 au făcut promisiuni fanteziste, uitând sau ignorând faptul că atribuțiile președintelui României sunt destul de limitate pe plan intern. În cursa pentru alegerile prezidențiale, fiecare candidat a elaborat un program electoral cu promisiuni pentru cetățeni.

Unde și cum votăm

Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent.

Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.