BBC: Rezultatul alegerilor din România este aşteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev şi Moscova

Alegeri Romania
AFP

Românii vor încerca din nou să aleagă, duminică (4 mai), un nou preşedinte, la şase luni după ce prima încercare s-a încheiat cu scandal şi confuzie, notează BBC.

Un outsider radical cu înclinaţii mistice, Călin Georgescu, s-a clasat pe primul loc la 24 noiembrie, dar rezultatul a fost anulat din cauza unor acuzaţii de fraudă în campanie şi de interferenţă rusă.

În februarie, vicepreşedintele american JD Vance a criticat dur România pentru această decizie, provocând o undă de şoc în mediul politic românesc, care se bazează foarte mult pe relaţia sa specială cu SUA. Cu toate acestea, lui Georgescu i s-a interzis să participe la reluarea alegerilor prezidențiale de astăzi.

Aceste alegeri opun un naţionalist, George Simion, liderul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), împotriva a trei centrişti: popularul primar al Bucureştiului Nicuşor Dan; Crin Antonescu, un liberal care reprezintă coaliţia de guvernare social-democrată şi naţional-liberală; şi Elena Lasconi, o independentă.

Alţi şapte candidaţi sunt înscrişi pe buletinul de vot. Dacă niciun candidat nu obţine peste 50% din voturi, pe 18 mai va avea loc un tur de scrutin între primii doi candidaţi.

Citește și
alegeri prezidentiale 20:30
Alegeri prezidențiale 2025, turul I. Rezultatele exit-poll-urilor

„Aceste alegeri nu sunt despre un candidat sau altul, ci despre fiecare român care a fost minţit, ignorat, umilit şi care încă are puterea să creadă şi să ne apere identitatea şi drepturile”, a postat Simion vineri pe X.

Sondajele de opinie - de notorietate nesigure în România - sugerează că el se va clasa pe primul loc astăzi, apoi va avea de înfruntat o competiţie dificilă cu Nicuşor Dan sau Crin Antonescu în turul doi.

Rezultatul este aşteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev şi Moscova, notează BBC. România este o rută importantă de tranzit pentru sistemele de armament şi muniţie către Ucraina. Ţara are un scut american antirachetă la Deveselu şi trei baze aeriene importante de la care NATO efectuează misiuni de poliţie aeriană până la graniţa dintre Ucraina şi Moldova şi deasupra Mării Negre.

Ucraina exportă 70% din grânele sale pe coasta Mării Negre, prin apele teritoriale româneşti, către Istanbul. Marina română demină aceste ape, iar forţele aeriene române antrenează piloţi ucraineni să piloteze avioane F-16. Administraţia Trump îşi reevaluează angajamentul faţă de România. Un acord de scutire de vize a fost anulat brusc în ajunul alegerilor.

„Uitaţi de orice alt ajutor pentru Ucraina dacă Simion devine preşedinte”, spune George Scutaru, expert în securitate la New Strategy Center din Bucureşti. În calitate de şef al Consiliului Naţional de Securitate, preşedintele poate avea drept de veto asupra oricărei decizii şi are o influenţă puternică asupra politicii de securitate. Dar Scutaru îşi exprimă „optimismul prudent” că unul dintre centrişti va câştiga turul doi.

Resentimentul public faţă de sprijinul financiar acordat de România refugiaţilor ucraineni a fost un punct central în campania lui Simion, deşi acesta neagă că ar fi pro-rus.

Mulţi dintre românii din diaspora - un milion sunt înscrişi pe listele electorale - au votat deja, în special în Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie. Ei sunt invizibili în sondajele de opinie şi ar putea influenţa cu uşurinţă rezultatul final, subliniază BBC.

Articol recomandat de sport.ro
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026
Citește și...
Alegeri prezidențiale 2025, turul I. Prezența la urne, sub 50% în România. Au votat 8,6 milioane de alegători
Alegeri prezidențiale 2025, turul I. Prezența la urne, sub 50% în România. Au votat 8,6 milioane de alegători

Alegeri prezidențiale 2025, primul tur. Secțiile de votare din România s-au deschis la ora 07:00, marcând începutul primului tur al alegerilor prezidențiale. Românii sunt chemați să își exercite dreptul la vot pentru a decide președintele României.

Alegeri prezidențiale 2025, turul I. Rezultatele exit-poll-urilor
Alegeri prezidențiale 2025, turul I. Rezultatele exit-poll-urilor

Alegeri prezidențiale 2025. Duminică, 4 mai, românii au fost chemați la urne pentru a-și exprima votul pentru alegerea președintelui României. 

AFP: Vot în România, la cinci luni de la alegerile prezidențiale anulate. „Posibilă nouă victorie a extremei drepte”
AFP: Vot în România, la cinci luni de la alegerile prezidențiale anulate. „Posibilă nouă victorie a extremei drepte”

Sunt din nou alegeri prezidențiale în România, la mai puțin de jumătate de an de la anularea primului tur pe baza unor suspiciuni de interferență a unor „actori statali și non-statali”.

Recomandări
Ședință extraordinară de Guvern. Ilie Bolojan vrea ordonanță de urgență pentru majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2026
Ședință extraordinară de Guvern. Ilie Bolojan vrea ordonanță de urgență pentru majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2026

Guvernul se întrunește astăzi, de la ora 14.00, într-o ședință extraordinară, care va avea loc în format hibrid, pentru a adopta o ordonanță de urgență (OUG), care vizează majorarea taxelor pentru case, apartamente și mașini de la 1 ianuarie 2026.  

Ce urmează pentru Europa de Est. Scenariul de care se tem istoricii: “Nu mai aveți timp să construiți democrații adevărate
Ce urmează pentru Europa de Est. Scenariul de care se tem istoricii: “Nu mai aveți timp să construiți democrații adevărate"

Țările din Europa de Est, printre care și România riscă să "nu mai aibă timp" să construiască democrații cu adevărat consolidate, în contextul internațional actual, "care provoacă foarte mari neliniști".

Mesajul CNSAS la 36 de ani de la Revoluție: Conspirațiile și mistificările încearcă să ascundă crimele regimului comunist
Mesajul CNSAS la 36 de ani de la Revoluție: Conspirațiile și mistificările încearcă să ascundă crimele regimului comunist

Consiliul Naționaal pentru Studierea Arhivelor Securității atrage atenția că la 36 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, memoria publică a Revoluției este supusă constant unor tentative de rescriere și reinterpretare.