ANALIZĂ. Scenarii posibile ale victoriei lui Trump în privinţa războiului din Ucraina. Ce consecinţe ar fi pentru România

„Modul în care Statele Unite, sub administraţia lui Trump, se vor raporta la războiul din Ucraina, în speţă la continuarea sprijinului pentru Ucraina, în baza pachetului de 61 de miliarde de dolari, aprobat de Congres, e o problemă care trebuie atent analizată. Pentru că, dacă luăm în calcul un scenariu de diminuare considerabilă a sprijinului SUA şi cerinţa unui armistiţiu, să se înceapă discuţiile de pace, asta ar însemna că se consfinţesc cuceririle teritoriale şi anexările ilegale ale Federaţiei Ruse. De aici apare principiul dominoului, pentru că se încheie acest război prin încetarea acţiunilor de luptă. Se ajunge deci la un armistiţiu, o oprire a războiului, cu cedări teritoriale care ameninţă poziţia politică a lui Zelenski. Dacă adăugăm faptul că Trump şi, prin el, Administraţia americană, vor spune „nu este cazul să sprijinim Ucraina în drumul său spre NATO”, atunci poporul ucrainean va fi dezamăgit, va fi revoltat, se va simţi abandonat”, a explicat Bălăceanu.

Generalul a completat spunând că este greu de crezut, în aceste condiţii, că Vladimir Zelenski s-ar putea menţine la putere în continuare, întrucât ucrainenii, „având un tribut de sânge atât de mare” şi fiind dispuşi să-l plăteasacă în continuare, i-ar reproşa că a admis să nu continue lupta şi a cedat teritorii.

„Pe de altă parte, potrivit scenariului, Occidentul, prin vocea SUA, abandonează Ucraina, deşi au fost atâtea promisiuni că drumul spre NATO îi rămâne deschis. Sigur că în condiţii de război nu poţi vorbi de accedere în NATO, pentru că ar însemna o implicare directă, nu indirectă, a NATO într-un război cu Federaţia Rusă. Dar ar putea rămâne deschisă oportunitatea, în timp şi în condiţii favorabile, a accederii Ucrainei la NATO. Dacă teritoriile sunt cedate şi dacă drumul spre NATO este închis, atunci dezamăgirea, revolta poporului ucrainean se pot transforma într-un vot nefavorabil lui Zelenski. După război, nemaifiind valabilă legea marţială, trebuie să se organizeze şi alegeri. Şi atunci putem asista, în mandatul lui Trump, că la Kiev preşedinte nu mai este Zelenski, ci este Yanukovici (Viktor Yanukovici, fostul preşedinte al Ucrainei - n. red)”, a spus Bălăceanu.

Acesta a explicat că în momentul în care se ajunge la o asemenea conducere politică favorabilă Rusiei, este foarte probabil să avem „Uniunea Statală Federaţia Rusă, Belarus-Ucraina, eventual Republica Moldova”. Potrivit generalului, în aceste condiţii, partenerul şi aliatul Occidentului, care este Ucraina, ar deveni în acel moment un adversar, ba chiar un inamic al NATO, un stat care-ţi poate pune la dispoziţie teritoriul, precum Belarus, pentru dislocarea armelor nucleare tactice ruseşti, pentru baze militare ruseşti etc.

Citește și

Realegerea lui Trump a cutremurat economia mondială. La ce se așteaptă piețele financiare din SUA, din Europa și din Asia

„Indirect, NATO, dar mai ales România ar avea o graniţă care creează multe probleme din punct de vedere al planurilor de apărare şi care va schimba cu totul paradigma apărării în flancul de sud-est al NATO, care nu este abordată consistent nici în acest moment în România. De aici şi ceea ce putem gândi alături de prezenţa americană în Europa. Întrebarea pe care ne-o punem e această prezenţă se va menţine la nivelul actual”, spune Bălăceanu.

Potrivit generalului, prezenţa SUA în România este dezavantajoasă, pentru că cele două flancuri, cel de nord-est - pivot Polonia şi cel de sud-est pivot- România, sunt dezechilibrate: „Avem o prezenţă mult mai consistentă în flancul de nord-est, într-o Polonie care se înarmează masiv şi al cărei buget al apărării tinde către 4%. Va rămâne Polonia favorită a lui Trump, iată, un stat care prin propriile cheltuieli îşi dezvoltă capacitatea de apărare, pe când România are un program de apărare, dar nu atât de bine realizat”.

Întrebat pe ce drum ar trebui să apuce România în tot acest context, generalul Bălăceanu a răspuns că, ţinând cont că Trump rămâne impredictibil, ne putem gândi la o „agresivitate a administraţiei americane”, a deciziilor legate de Federaţia Rusă, dacă nu luăm în calcul oprirea focului.

„Deci aici avem scenariu în care se cedează, dar putem lua în calcul şi scenariul în care sprijinul american să fie mai consistent. Justificarea ar veni tocmai prin prezenţa presupusă a nord-coreenilor în bătălia pentru Kursk şi atunci internaţionalizarea conflictului ar însemna un punct de cotitură, dându-i de gândit lui Trump în contextul câştigării războiului de către Federaţia Rusă. Dacă se admit cedările teritoriale, atunci Rusia devine câştigătoare într-un moment în care un aliat care este un duşman feroce al SUA, adică Nord Coreea, oferă sprijin, nu numai material, dar şi cu trupe Federaţiei Ruse”, este scenariul avansat de Virgil Bălăceanu.

Generalul spune că de aici lucrurile se complică, că avem o implicare a Asiei într-un conflit din Europa, în contextul în care Spaţiul Indo-Pacific va fi „favorit pentru Trump, fără doar şi poate”.

„Ca atare, putem lua în calcul ambele scenarii, dar cred că situaţia legată de războiul din Ucraina nu va rămâne în aceeaşi dimensiune. Pornind de la stilul impredictibil şi de la viziunea lui Trump putem asista la o diminuare a sprijinului şi la impunerea încetării focului sau putem asista la o multiplicare a efortului, ajungându-se la concluzia că Federaţia Rusă reprezintă un pericol, internaţionalizând conflictul prin prezenţa trupelor nord-coreene”, a explicat generalul.

Pe de altă parte, Bălăceanu consideră binevenite presiunile cu privire la bugetele pentru apărare, pentru că, paradoxal, o asemenea poziţie, care „va continua, cu siguranţă”, întăreşte NATO în formatul său european.

„Cu cât mai mult se va aloca pe apărare, mai ales în privinţa statelor puternice, ca în cazul Germaniei, cu atât NATO va fi mai puternică. Sloganul care devine, dacă vreţi, mesaj socio-politic al lui Trump, „America First”, va determina, fără doar şi poate, o politică ce nu există în mod coerent la ora actuală, mult mai închegată. Va obliga Europa, care are suficiente resurse financiare, să fie preocupată mult mai bine de problema apărării, nemaimergând în continuare pe ceea ce a însemnat în Războiul Rece, dar şi după, umbrela americană. Asta nu înseamnă că excluzi SUA ca aliat”, a punctat generalul Bălăceanu.

El a menţionat că SUA vor continua sub Trump să cheltuiască mult pe apărare şi că este foarte probabil să asistăm la o creştere a bugetelor pentru apărare, astfel încât NATO va fi mult mai puternică.

„Pentru că resursele financiare vor fi alocate în înzestrare, în refacerea stocurilor de muniţii, în pregătirea NATO pentru un război de lungă durată şi de înaltă intensitate, va trebui să investească mai mult Europa în mobilitatea militară. Mă aştept la un moment dat ca Trump să spună: bine, într-o situaţie de criză, să dizlocăm trupele americane pe lanţul de est, mai ales în flancul de nord-est şi sud-est, unde cheltuiesc consistent alianţii noştri de acolo, dar investiţi şi în mobilitatea militară. Pentru că ne va fi greu nouă, americanilor, să ne deplasăm din porturile din Germania, Ţările de Jos, Grecia etc, în condiţii normale, înspre graniţa de Est. De ce nu investiţi aici? Venim cu echipamentele noastre grele şi ne blocăm în drumul spre îndeplinirea misiunii? Deci există şi o parte pozitivă a administraţiei americane, din perspectiva apărării”, a conchis generalul Virgil Bălăceanu.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă