”Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul privind desemnarea domnului Siegfried-Vasile Mureșan în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern, potrivit art. 103 alin. (2) din Constituția României, republicată”, se arată în mesajul transmis, luni, de Administrația Prezidențială.
”Îi mulțumesc Președintelui României pentru această desemnare.”, a transmis, ulterior, Siegfried Mureșan.
Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile
Din momentul în care decretul prin care este desemnat premier ajunge în Monitorul Oficial, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a-și forma cabinetul, a elabora programul de guvernare și a cere Parlamentului votul de învestitură.
Pentru ca Guvernul să fie învestit, este necesar votul majorității parlamentarilor, respectiv minimum 233 de voturi, în actuala configurație a Parlamentului. Obținerea acestui număr de voturi reprezintă una dintre principalele provocări pentru premierul desemnat.
Pe hârtie, Siegfried Mureșan pornește cu 186 de voturi: 80 de la PNL, 58 de la USR, 31 de la UDMR și 17 de la minoritățile naționale. Pentru ca Guvernul să treacă de Parlament are însă nevoie de cel puțin 233 de voturi. Asta înseamnă că îi lipsesc 47.
Premierul desemnat trebuie să găsească aceste voturi în afara partidelor care îl susțin deja, fie printr-un acord cu alte grupuri parlamentare, fie prin voturi individuale. Fără acestea, cabinetul Mureșan nu poate fi învestit.
Ce spune Constituția despre alegerile anticipate
Incertitudinea legată de voturile pe care se poate baza Siegfried Mureșan în Parlament redeschide discuțiile despre alegerile anticipate. Constituția stabilește la articolul 89, primul alineat, că președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.
În situația în care Siegfried Mureșan nu obține sprijinul Parlamentului, România ajunge în situația în care sunt stabilite condițiile minimale pentru dizolvarea legislativului și organizarea alegerilor anticipate: două propuneri respinse în decursul a cel puțin 60 de zile. Cu toate acestea, așa cum arată Constituția, președintele NU este obligat să ia această decizie, ci doar are opțiunea de a face asta.
Trebuie precizat că de la demiterea Guvernului Bolojan, pe 5 mai 2026, președintele Nicușor Dan a făcut alte două nominalizări oficiale pentru funcția de premier: Eugen Tomac și Adrian Veștea, din care doar cea de-a doua a ajuns la votul Parlamentului.
Prima nominalizare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie. Europarlamentarul a fost desemnat să formeze guvernul la aproape o lună de la căderea Cabinetului Bolojan. Tomac a încercat să obțină sprijinul partidelor pentru un guvern pe care îl descria drept unul tehnic, însă, pe 14 iunie, și-a depus mandatul fără ca propunerea să mai ajungă la votul Parlamentului. El a motivat că nu a reușit să obțină susținerea necesară din partea partidelor.
În aceeași zi, 14 iunie, Nicușor Dan a făcut a doua nominalizare: Adrian Veștea. Președintele CJ Brașov și prim-vicepreședinte al PNL a fost desemnat imediat după retragerea lui Tomac. Veștea a prezentat ulterior lista miniștrilor și programul de guvernare, însă Cabinetul său a fost supus votului în Parlament pe 22 iunie și a fost respins, cu 189 de voturi „pentru” și 23 „împotrivă”, din cele 212 voturi exprimate.
După respingerea Guvernului Veștea, Nicușor Dan nu a mai făcut o nominalizare oficială de premier până la consultările din 17 septembrie. În această perioadă, partidele au avansat propriile variante: PSD l-a susținut pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au susținut varianta Siegfried Mureșan. Acestea au fost însă propuneri ale partidelor, nu desemnări făcute de președinte.