Revista științifică Developmental Cognitive Neuroscience a publicat un articol despre acest studiu, realizat de o echipă internațională de cercetare în domeniul neuroștiinței cognitive, din care a făcut parte și cercetătoarea Irene de la Cruz Pavia de la Universitatea Deusto, potrivit Agerpres.
Studii anterioare demonstraseră că bebelușii se nasc cu o predispoziție specială pentru perceperea vocii umane, parțial datorită experienței auditive acumulate în pântecul mamei în ultimul trimestru de sarcină.
Totuși, această cercetare a demonstrat că, la nou-născuți, plânsul produce o reacție cerebrală mai puternică decât vorbirea.
Experimentul a inclus nou-născuți și adulți
Cercetătorii au realizat un experiment pe 25 de bebeluși cu vârste cuprinse între una și patru zile, născuți la Spitalul Necker-Enfants Malades din Paris, care fuseseră expuși la limba franceză în perioada prenatală, precum și pe 27 de adulți vorbitori de italiană de la Universitatea din Padova (Italia), care nu aveau cunoștințe de limbă franceză.
În cadrul experimentului, adulții au ascultat fraze în limba franceză fără a înțelege semnificația cuvintelor, în condiții de procesare identice cu cele ale bebelușilor.
Cercetătorii au înregistrat răspunsurile creierului participanților adulți la blocuri de fraze rostite în limba franceză, respectiv răspunsurile bebelușilor la blocuri de plânsete ale altor nou-născuți, folosind o tehnică de neuroimagistică neinvazivă pentru a măsura activitatea cerebrală.
Nou-născuții au reacționat mai puternic la plâns
Oamenii de știință au constatat că, în timp ce la adulți activarea a fost semnificativ puternică la auzul frazelor rostite decât la cel al plânsetelor, reacția observată la nou-născuți a fost inversă. Astfel, răspunsul neuronal al nou-născuților la plânsul altor bebeluși a fost semnificativ mai puternic decât la vorbire.
Pentru cercetători, descoperirea este surprinzătoare, deoarece, din punct de vedere acustic, vorbirea este mai familiară pentru nou-născut decât plânsul, având în vedere că o ascultă în uter, în ultimele luni de sarcină.
Conform concluziilor oamenilor de știință, o explicație ar fi că atât bebelușii, cât și adulții participanți la studiu au reacționat și s-au activat mai mult la comportamentul pe care erau capabili să îl producă - bebelușii s-au activat mai mult la plâns, iar adulții la vorbire, chiar dacă nu înțelegeau limba.
