Avertisment sumbru despre schimbările climatice. "Nepoţii noştri o să vadă doar în poze zăpada"
Ne bucurăm de zile de primăvară, deşi calendaristic este iarnă. Joi, în Banat s-au înregistrat 18 grade, iar la munte zăpada s-a topit sub ochii turiştilor.
Trebuie însă să fim conştienţi că asistăm la schimbări dramatice ale climei, care vor afecta viaţa urmaşilor noştri, în următoarea sută de ani. Studiile arată că nepoţii noştri vor vedea zăpada doar în fotografii, iar Bucureştiul va avea clima Atenei.
Iernile în Braşov, la începutul secolului arătau astfel: primele ninsori cădeau în noiembrie, iar troienele rezistau până la sfârşitul lui aprilie. Acum, la început de februarie, grădinile s-au umplut de ghiocei, iar pe alocuri a înflorit chiar liliacul.
Un organism interguvernamental patronat de ONU a făcut o simulare a schimbărilor climatice în viitoarea sută de ani. Iar cercetătorul roman George Garbacea a detaliat totul la nivelul ţării noastre. Rezultatele arată că, în cel mai rău scenariu, temperaturile medii anuale se vor dublă în majoritatea regiunilor.
Bucureștiul, care are acum o temperatură medie anuală de 10,9 grade Celsius va avea, peste 80 de ani, o medie de 19,2 grade Celsius, adică cea existentă acum în zona mediteraneeană. La munte, la peste 1.500 de metri altitudine, va fi mai cald decât e acum în Capitală.
George Gârbencea, cercetător științific: "în anul 2100, în scenariul ăsta, o să dispară zăpadă, o să plouă la Bâlea Lac. Zăpada o să fie doar o amintire, din păcate nepoţii noştri o să vadă doar în poze la noi zăpada. Foarte rar o dată la câteva ierni şi dacă avem noroc."
Acesta evoluţie a climei va însemna veri tropicale cu vijelii, tornade şi inundaţii. Numeroase specii de animale şi plante pot dispărea, pentru că nu se vor putea adapta unei schimbări atât de bruşte. Oamenii de ştiinţă inventariază deja pierderile în biodiversitate.
Cristina Munteanu, reprezentant WWF: "Din 1970 şi până acum, la nivel global s-au pierdut 76 la sută din speciile de peşti de apă dulce, iar în Europa este vorba de 93 la sută din speciile de peşti din apele dulci."
Într-un raport din 2018 privind suprafeţele deşertificate din Europa, România figurează cu peste 100 de mii de hectare.
Anul trecut, peste 1 milion de hectare de culturi agricole au fost compromise de secetă, iar statul a fost nevoit să acorde fermierilor despăgubiri de aproape un miliard de lei.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii: "S-ar putea ca pe termen lung să discute alţii, care vin după noi, despre lipsa apei menajere sau chiar a lipsei apei potabile, de aceea am tras încă de anul trecut un semnal de alarmă că este cazul să avem o strategie."
Viitorul ar putea să nu fie atât de sumbru dacă reducem emisiile de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană şi-a propus ca până în 2050 să atingă neutralitatea climatică - adică să reducă emisiile de carbon la cât pot absorbi solul, pădurile şi oceanele.
Bugetele alocate acestui obiectiv sunt impresionante. Din cele 30 de miliarde de euro pe care România le primeşte de la UE prin mecanismul de redresare şi reziliență, 37 la sută trebuie alocate obligatoriu combaterii schimbărilor climatice.
