”Viitor cu clasă”. Ce locuri de muncă există pentru refugiații ucraineni care ajung în România: ”Se găsesc soluții”
Ana Vișian, marketing manager Best Jobs România, a fost invitată la emisiunea ”Viitor cu clasă” prezentată de Roxana Hulpe și a vorbit despre refugiații care ajung în România și caută locuri de muncă.
Ana Vișian, marketing manager Best Jobs România: 'Un loc de muncă este o necesitate acum pentru refugiații care ajung în România din Ucraina și decid să rămână aici. Un loc de muncă îți aduce asigurări sociale, medicale, un colectiv la care poți să apelezi.
Refugiații care ajung în România și decid să rămână aici o vreme caută în special locuri de muncă în HORECA, IT, dar și contabilitate, cosmetică, școli, sales, marketing, curierat ori design.
Ana Vișian, marketing manager Best Jobs România: Primele joburi au fost marcate ukcrainian friendly, pentru că așa pot să le găsească foarte ușor după steagul ucreainean, anumite job-uri au aceste etichete, sunt filtre de căutare, sunt secțiuni speciale în site și am marcat în câteva locuri cheie lucrul acesta ca să poată să le vadă direct. Primele joburi care au apărut în această inițiativă au fost în zona de HoReCa, pentru că e și nevoie foarte mare de oameni, sunt și cel mai accesibile, nu-ți trebuie foarte multă limbă străină, dar avem și din zona de atelier mecanic, inclusiv pentru femei. După care au început să apară joburile din corporații, care au adoptat soluții interne pentru a facilita în direcția aceasta. Sunt joburi în marketing, în costumer suport call center, unde dacă vorbești o limbă străină, poate nu engleză, altă limbă, chiar rusă, poți să te angajezi. Ulterior au apărut joburile în IT, care sunt și foarte bine plătite, pot fi făcute și remote și știm că Ucraina are și un procent de populație specializată pe acest domeniu.
Câte joburi sunt marcate ca fiind friendly pentru ucraineni acum?
Ana Vișian: În momentul acesta am trecut de cele 500 de joburi. În fiecare zi apar noi joburi, vedem și aplicanți care încep să apară. Sunt foarte mulți ucraineni profesori care caută astfel de joburi, profesori de limba ucraineană, pentru că începe să apară această nevoie în școli, în grădinițe, unde au ajuns foarte mulți elevi. Se caut persoanele ucrainene care vorbesc engleză, pentru că se înțeleg pe de-o parte cu copiii lor și pe de altă parte să poată să comunice ușor și cu restul angajaților din grădinițe, școli sau diverse companii. Cert este că bariera de limbă există, se iau măsuri, apar tot felul de cursuri în sensul acesta, în română, în engleză, pe care companiile fie le facilitează pentru refugiați, fie sunt ONG-uri.
Roxana Hulpe: Nevoia de angajare a lor nu a venit din primele zile. Câteva zile se liniștesc, apoi se gândesc ce fac mai departe. Cum vin în întâmpinarea lor angajatorii?
Ana Vișian: Surpriza a fost foarte plăcută, pentru că angajatorii, inclusiv cei mici, au fost deschiși la lucrul acesta. Câțiva dintre angajatori s-au mobilizat și la descrierea jobului au pus imediat că oferă și cazare și masă, au venit fiecare cu ce a putut să facă. Nu s-au inventat locuri de muncă noi pentru ucraineni, ci s-au adaptat cele existente.
Roxana Hulpe: Care e repartiția geografică a joburilor în România? Unde sunt cele mai multe joburi pentru ucraineni în România? Și oferte și solicitări?
Ana Vișian: Vedem orașele mari. În București sunt cele mai multe joburi, Timișoara, Iași, Constanța, dar vedem că apar și orașe mai mici din zonele în care ajung refugiații prima dată, dar ei se mută în orașe mai mari, pleacă dinspre est spre vest. Observăm că atenția lor pentru joburi rămâne pentru orașele mari.
Roxana Hulpe: Este România acum pregătită să adopte atât de multe femei? Pentru că am văzut multe femei, știm că bărbații au rămas în Ucraina să lupte.
Industria de beauty din România a adoptat deja femei ucrainence, care lucrează ca manichiuriste ori cosmeticiene în saloanele din toată țara, însă la mare căutare sunt și joburile în sales, marketing, contabilitate, design, barista, îngrijitori, curier.
Ana Vișian: Cu siguranță se găsesc soluții, dar nu peste noapte, treptat, cu răbdare și empatie, dar dincolo de bariera lingvistică sunt atât de multe variante pentru femei.
Angajatorii au semnalat o barieră lingvistică sau din partea aplicanților?
Ana Vișian: Din ambele părți. Angajatorii de obicei și-au etichetat joburile ucrainene, cele la care se vorbește engleză sau orice altă limbă străină tocmai pentru a fi mai rapidă integrarea și comunicarea în direcția asta. Și sunt angajatori care oferă cursuri. Foarte multe companii au cursuri de dezvoltare a propriilor angajați. Am dezvoltat pe platforma noastră și o traducere standard. În momentul în care intri pe jobul marcat cu steagul ucrainean ai acolo un buton foarte simplu TRADU și vezi traducerea jobului, direct. Le va fi foarte ușor. Și în plus, așa pot să circule mai ușor între ei și să își recomande unul altuia ce au nevoie.
Roxana Hulpe: Cum a fost colaboarea cu autoritățile de la noi în acest proces de angajare? Știm că refugiații nu mai au nevoie de permise, vize, ci doar de o declarație pe proprie răspundere. Cum ați simtit acest proces? Cum poate fi verificat un posibil angajat pe baza unei declarații pe proprie răspundere?
Ana Vișian: Dacă ne uităm la ultimele două săptămâni inclusiv oamenii din HR nu erau bine informați. Apoi, când a devenit pregnantă posibilitatea de angajare, s-a trecut de nouă luni la angajarea pe baza unei declarații pe proprie răspundere. E important de precizat că procesul de recrutare se desfășoară normal, așa cum s-ar desfășura pentru un român. Treci printr-o discuție, printr-un interviu, dacă e cazul se poate face și un test în funcție de job. Angajator fiind și om de HR îți poți da seama din procesul de recrutare și din interviu dacă merită și poți să îi verifici și abilitățile.
Roxana Hulpe: Joburile sunt pe termen limitat sau nelimitat? Ei ce caută?
Ana Vișian: Pornind de la faptul că joburile sunt, practic, deschise și pentru români ele sunt gândite, majoritatea, pe termen nedeterminat cu contract de muncă, însă în funcție de nevoia fiecaruia lucrurile se pot adapta. Există situații în care un refugiat își dorește să nu stea pentru totdeauna aici, vor să se întoarcă la casele lor când se termină totul, însă lucrurile sunt stabilite în funcție de situație. Se pornește însă de la ideea de perioadă nedeterminată, ceea ce dă și o stabilitate până la urmă.
Roxana Hulpe: Este o diferență salarială?
Ana Vișian: Nu s-au schimbat intervalele salariale pe care angajatorii le scriau în descrierea joburilor, au rămas aceleași, până la urmă este un job pe care cineva trebuie să îl facă. Recompensa e la fel, nu am sesizat discriminări în direcția aceasta.
Roxana Hulpe: Vedem o cerere mare pentru joburile remote, e o dorință a oamenilor din Ucraina să mucească, dar să stea în loc sigur pentru ei?
Ana Vișian: Procentul joburilor remote au crescut în ultimii doi ani de la 0,1 la 15% dintre joburi. Și la ei se lucra remote înainte. Și mamă fiind, cu copilul tău aici, poți să stai cu copilul și să lucrezi de acasă. În momentul în care se întâmplă angajarea și depinzi de un echipament, angajatorul îți pune la dispoziție telefon, laptop. Facem un apel la angajatori să se gândească ce pot dona, echipamente funcționale bune către comunitățile de ucraineni și pentru a lucra, dar și pentru conectarea cu cei rămași în Ucraina. Te ajută un laptop să te descurci. De aici am pornit inițiativa aceasta. Am mers spre companii să doneze echipamente. Nu le strângem noi, așa că sunt ONG-uri care ne pot ajuta. Important e să avem aprobarea companiilor și îi punem în legătură.
Roxana Hulpe: Noi nu avem neapărat o experiență cu angajați ucraineni în România. Cifrele de la Ministerul Muncii ne arată că înainte de conflict, în România, erau angajați 2.904 ucraineni angajați la noi. După începerea conflictului s-au încheiat puțin peste 200 de contracte de muncă, cele mai multe în construcții, industria prelucrătoare și transport. E mică cifra oricum. De acum începe procesul de intrare pe piața de muncă de la noi?
Ana Vișian: Ținând cont de faptul că în primele săptămâni începi să îți dai seama unde poți să stai, ce poți să faci dacă rămâi sau nu și după te gândești la un loc de muncă stabil. De acum vom vedea din ce în ce mai multe statistici, mai multe angajări.
La nivel național sunt 2.063 de joburi disponibile pentru ucraineni, conform ANOFM, în HoReCa, industria textilă, industria mobilei, IT.
Ana Vișian: Noi am deschis un număr de telefon, un call center, unde cineva în limba engleză îi ajută telefonic să își facă un cont pe platformă, îi ghidează ușor să ajungă la joburile potrivite pentru ei. Îi îndrumă pe piața muncii, sugestii de joburi, consiliere din punctul de vedere al angajării, pentru că foarte mulți nu știu cum e cu permisul de muncă încă. Cele mai multe căutări pe Google în ultimele două săptămâni erau cu aviz de muncă, permis de muncă în română, ucraineană, engleză.
Care sunt nevoile lor? De ce au nevoie?
De încredere și ajutor să se descurce cu lucruri de bază și ghidaj, cumva de încurajare. Zona de limbă, bariera lingivistică, aici e nevoie de mai multe inițiative pentru ei.
Etichete: best jobs, refugiati ucraineni, roxana hulpe, viitor cu clasa,
Dată publicare:
