Un stejar secular a pus pe harta turistică a țării un sat uitat de lume
Un stejar secular ascuns între dealurile Transilvaniei a scos din anonimat şi a pus pe harta turistică a ţării un sat uitat de lume.
Din iniţiativa localnicilor, arborele a fost declarat monument al naturii, în zonă au fost impuse reguli stricte de protecţie şi un custode se ocupă de promovare.
Acum, locul este căutat de turişti, iar la poalele stejarului sunt organizate concursuri, concerte şi ateliere de meşteşugărit.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Ideea poate fi pusă în practică în orice comunitate care are ceva inedit de arătat - o floare rară, o grotă neumblată sau o cascadă cu apă limpede.
Arborele are nouă sute de ani și se află pe o pajiște de lângă satul Mercheașa din județul Brașov.
Silviu Pelei, ghid turistic: „Când am ajuns prima oară în Mercheașa erau 0 turiști. Stejarul nici măcar nu era îngrădit, nici nu l-am găsit. Acuma în schimb cred că vin sute sau mii de turiști anual într-o localitate care era non-existența pe piață turismului românesc”.
Localitatea a ieșit din anonimat după ce, la inițiativa sătenilor, stejarul a fost declarat monument al naturii. Au fost impuse reguli stricte de protecție și pajiștea a intrat în grija unui custode.
Lorinc Bela, vicerimarul comunei Homorod: „Acolo nu e voie să facă foc, să între cu animalele, să urce în pom și să taie crengi, adică să distrugă”.
Cătălin Cantor, custodele artiei naturale protejate de la Mercheașa: „Cel mai important a fost faptul că primăria, primarul și consilierii locali au înțeles importanța acestor zone ale lor și faptul că poate să le aducă beneficii”.
La umbră stejarului, comunitatea crește la propriu. Concursurile de alergare, concertele organizate în biserica fortificată și lecțiile tzinute în natură atrag tot mai mulți vizitatori. În sat a apărut prima pensiune și mulți localnici vor acum să investească în spații de cazare.
Turistă: „Chiar nu există pe hartă multe din satele astea care au lucruri foarte interesante, trebuie doar să le descoperim”.
Localnic: „E un model pe care cred că mai multe primării din țară ar trebui să îl urmeze și ne-am bucura noi, ca oameni simpli, să descoperim că se întâmplă și în alte locuri așa ceva”.
Un alt localnic: „Dorim să renovăm cabana această, să o mărim și, eventual, în jur, unde mai avem teren, să mai construim ceva căsuțe de vacanță sau corturi în regim hotelier”.
Modelul a fost deja preluat de o comună din apropiere, unde există un complex geologic valoros. Iar ideea ar putea fi pusă în practică în multe zone, în condițiile în care România este una dintre tzarile cu cea mai mare biodiversitate din Europa. Pe 23% din teritoriu găsim arii naturale protejate de interes comunitar, deținem 65% dintre pădurile virgine ale continentului și jumătate din totalul speciilor de păsări.