Industria care dă semne de revenire în 2025. Cifrele se apropie de perioada de dinaintea pandemiei

62538885
Shutterstock

Turismul românesc a crescut semnificativ în 2024 și continuă să se consolideze în 2025, mai ales pe litoral, potrivit ANAT.

Conform datelor furnizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Direcţiile Judeţene de Statistică, industria turismului a avut o contribuţie de aproximativ 5,6% la PIB-ul României în 2024, în creştere faţă de 4,19% în 2023, apropiindu-se de nivelul pre-pandemic din 2019, când turismul reprezenta 6,6% din PIB.

Ce arată cifrele

La 26 mai, litoralul românesc număra 4.369 de unităţi de cazare, în creştere faţă de 4.000 în 2024, ceea ce arată un interes crescut pentru investiţii în infrastructura de ospitalitate. Paradoxal, numărul total al locurilor de cazare a scăzut, fiind înregistrate 143.663 de locuri în 67.702 camere, faţă de 155.927 în 2024. Această tendinţă indică o tranziţie către unităţi mai mici sau mai exclusiviste.

Distribuţia unităţilor hoteliere pe categorii: 5 stele - 16, 4 stele - 136, 3 stele - 3.398, 2 stele - 526, o stea - 293.

Conform ANAT, un segment în creştere îl constituie apartamentele şi camerele de închiriat, care la nivelul întregului litoral totalizează 3.584 de apartamente, oferind 51.604 locuri de cazare. Totodată, 750 de unităţi de cazare de pe litoral au piscină, peste 250 au centru de spa, 100 de unităţi au staţii de reîncărcare electrică pentru maşini iar 135 dintre ele au încălzire central, pe tot timpul anului.

"Declinul voucherelor de vacanţă în 2025 are impact asupra segmentului mediu de turişti. Turismul naţional scade cu 15-20% din cauza reducerii valorii voucherelor şi pierde două miliarde de lei", susţin reprezentanţii ANAT, care enumeră printre alte limitări ale turismului românesc şi absenţa croazierelor maritime pe Marea Neagră, din cauza războiului din Ucraina. "Ultima navă maritimă de pasageri a acostat în 2021. Doar croazierele fluviale pe Dunăre continuă să aducă turişti în porturile Constanţa şi Tulcea", precizează specialiştii în turism.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Redeschiderea Cazinoului din Constanţa a atras peste 500 de vizitatori. Care sunt tarifele

Cazinoul din Constanţa, clădirea emblematică de la malul Mării Negre s-a deschis spre vizitare miercuri, iar preţul unui bilet întreg este de 50 de lei.

Cinci greșeli pe care o turistă le-a făcut în Turcia. Ce să eviți când pleci în vacanță. „Ar fi trebuit să verific regulile”

În noiembrie, o turistă a plecat într-o excursie de o lună cu fetele în Turcia. Înainte de plecare, tânăra a petrecut multe seri răsfoind bloguri de călătorie, căutând locuri drăguțe de cazare și învățând turca cu ajutorul unei aplicații.

Rejkavik - Islanda. Ghid complet pentru prima ta vacanță aici. Top atracții turistice în pe care nu trebuie să le ratezi

Reykjavík, capitala Islandei, este un oraș vibrant, plin de contraste, unde natura se îmbină armonios cu cultura urbană. Dacă plănuiești o vacanță aici, trebuie să știi că transportul este bine organizat, iar orașul oferă acces facil către multe atracții.

 

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.