Povestea Arcului de Triumf din București. Când a fost ridicat monumentul și ce scrie pe el, dar nimeni nu vede
Arcul de Triumf are o poveste de-a dreptul specială, pe care puțini bucureșteni o cunosc.
Inițial, acesta a fost ridicat din lemn, care a fost acoperit cu ipsos după patru ani. În urmă cu 106 ani, monumentul era construit cu materiale care nu făceau față nici măcar unor fenomene precum ploaia. Actual Arc de Triumf a fost inaugurat în 1936.
Povestea mai puțin știută a Arcului de Triumf din București
Arcul de Triumf din București este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Capitalei. Mii de oameni trec zilnic pe lângă el, însă puțini sunt cei care știu povestea lui. De la o construcție provizorie din lemn până la impozantul monument pe care-l vedem astăzi, arcul a trecut prin mai multe momente dificile.
Ideea Arcului de Triumf a venit după Primul Război Mondial, când România avea nevoie de un simbol care să celebreze Marea Unire și contribuția sa în în război. Monumentul pe care îl cunoaștem astăzi are 27 de metri înălțime și a fost inspirat de arhitectul Petre Antonescu după originalul Arc de Triumf din Paris, Franța.
În Capitală au mai fost construite și alte arcuri de triumf. De exemplu, în 1918, imediat după terminarea războiului, a fost ridicat un monument care nu a rezistat nici măcar ploilor sau vântului, din cauza materiarelelor de slabă calitate din care a fost construit. S-a decis atunci construirea unui monument care să reziste în timp, așa că la 1922, în timpul mandatului lui Matei Gheorghe Corbescu, primarul Bucureștiului de la acea vreme, autoritățile au organizat o parada în cinstea Marii Uniri.
Primarul a propus să se ridice un Arc de Triumf provizoriu, din lemn, pentru parada fastuasă, urmând ca apoi să se construiască unul care să fie mai trainic. Decizia de a construi un arc din lemn a venit atât din lipsa banilor, cât și pentru faptul că dorea un monument special pentru ocazia defilării. El a fost criticat pentru decizia pe care a luat-o și multe voci i-au reproșat că monumentul era din lemn. Însuși George Enescu l-a luat la rost, întrebându-l într-o scrisoare: „Dar adevăratul Arc de Triumf, pe când?”.
Tot în 1922, când Regele Ferdinand I și Regina Maria erau încoronați ca suverani ai României Mare, comisia care organiza festivitățile a decis construirea unui Arc de Triumf „adevărat”. A fost contactat arhitectul Petre Antonescu și i-a cerut să facă monumentul, însă pentru că timpul era mult prea scurt, s-a reușit tunarea în beton armat doar a scheletului, așa că basoreliefurile exterioare au fost sculptate în ipsos, ca totul să dea bine la momentul de grație.
Așa cum era de așteptat, isposul a început să se degradeze și în anii ’30 arcul a ajuns o adevărată rușine și o pată pe obrazul „Micului Paris”. În 1932, presa a început să facă presiuni privind definitivarea monumentului, iar un articol al jurnalistului Mihai Mora a ajuns la autorități, care s-au sesizat și au decis înlocuirea basoreliefului cu ceva definitiv, din piatră.
Același arhitect s-a ocupat de finisajul exterior, iar între 1935 și 1936, cu multe eforturi și o muncă asiduă, lucrările la Arcul de Triumf au fost încheiat. Monumentul a fost construit din granit de Deva, în stil clasic, exact după modelul celui din Paris.
Inaugurarea monumentului în forma finală
Pe 1 decembrie 1936, la împlinirea a 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu România, a avut loc marea inaugurare a Arcului de Triumf așa cum îl știm astăzi. La ceremonie au participat regele Carol al II-lea, mama lui, regina Maria, prințul moștenitor Mihai, membii guvernului României și numeroși invitați de onoare din țară și din străinătate.
O curiozitate despre Arcul de Triumf din București este că găzduiește un mic muzeu care poate fi vizitat doar în anumite zile speciale. Acesta include patru expoziții permanente ce sunt dedicate unor momente importante din istoria României: „Marele Război al Reîntregirii Neamului“, „Heraldica Marilor Familii Boierești“, „Arcul de Triumf în Imagini“ și „Marea Unire de la 1918“.
Perioada comunistă
După ce comuniștii au ajuns la putere în România, Arcul de Triumf a fost modificat semnificativ. Textele care celebrau proclamările Regelui Ferdinand, legate de intrarea României în războiul pentru întregire și de încoronarea de la Alba Iulia din 1922, au fost îndepărtate de pe laturile monumentului.
De asemenea, portretele Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria, realizate de sculptorul Alexandru Călinescu, au fost distruse și înlocuite cu flori de piatră mari. După 1989, aceste flori de piatră au fost înlăturate și au fost adăugate două medalioane din bronz care înfățișează chipurile celor doi monarhi, dar inscripțiile de pe panourile laterale au rămas șterse.
Elemente arhitecturale
Pe fiecare fațadă a Arcului de Triumf sa se regăsesc elemente arhitecturale și următoarele inscripții:
• Pe frontonul fațadei de nord, inscripția centrală amintește de momentul emoționant al încoronării Majestăților Lor, Regele Ferdinand și Regina Maria, la Alba-Iulia, în 1922:
„LIBERATOR DE NEAM ȘI ÎNTREGITOR DE HOTARE PRIN VIRTUTEA OSTAȘILOR SĂI VREDNICI URMAȘI AI EROILOR CREȘTINĂTĂȚII FERDINAND I DOMN ȘI REGE AL ROMÂNILOR ȘI-A FĂCUT INTRAREA LA 16 OCTOMBRIE 1922 ÎN CETATEA SA DE SCAUN A BUCUREȘTILOR DUPĂ ÎNCORONAREA LA ALBA-IULIA”.
• Pe fațada sudică, găsim o inscripție care aduce un omagiu luptei din Primul Război Mondial și sacrificiilor naționale:
„DUPĂ SECOLE DE SUFERINȚE CREȘTINEȘTE ÎNDURATE ȘI LUPTE GRELE PENTRU PĂSTRAREA FIINȚEI NAȚIONALE, DUPĂ APĂRAREA PLINĂ DE SACRIFICII A CIVILIZAȚIEI UMANE, SE ÎNDEPLINI DREPTATEA ȘI PENTRU POPORUL ROMÂN, PRIN SABIA REGELUI FERDINAND, CU AJUTORUL ÎNTREGII NAȚIUNI ȘI GÂNDUL REGINEI MARIA”.
• Pe fațada estică, inscripția îi onorează pe cei care, prin cultură și politică, au pregătit terenul pentru Unirea:
„GLORIE CELOR CE PRIN LUMINA MINTEI ȘI PUTEREA SUFLETULUI AU PREGĂTIT UNITATEA NAȚIONALĂ”.
• Pe fațada vestică, mesajul se adresează eroilor care au luptat și au sacrificat totul pentru Unire:
„GLORIE CELOR CE PRIN VITEJIA ȘI PRIN JERTFA LOR DE SÂNGE AU ÎNFĂPTUIT UNITATEA NAȚIONALĂ”.
În interiorul Arcului sunt menționate localitățile cheie din timpul Primului Război Mondial, unde s-au purtat bătălii decisive, precum „CERNA”, „JIU OLT”, „MĂRĂȘTI” sau „MUNCELU”. De asemenea, sunt incluse și câteva dintre cele mai importante date din acea perioadă, cum ar fi 15 august 1916 sau 10 noiembrie 1918.
Când poate fi vizitat Arcul de Triumf
Arcul de Triumf este deschis anual în cadrul festivalului Străzi Deschise, care se termină în luna octombrie. Monumentul poate fi vizitat gratuit în fiecare weekend din interval, iar intervalul de vizitare este de la 12:00 la 20:00 (ultima intrare la 19:39).
Pe lângă panorma pe care o poți vedea prin cele patru lunete, poți vizita expoziția „Arcul de Triumf”, care prezintă istoria monumentului, prin documente și fotografii.
În 2024, festivalul Străzi deschise a avut loc în perioada 6 aprilie - 13 octombrie, iar în fiecare weekend a avut loc câte un program artistic pe Calea Victoriei și în cartiere. Proiectul este organizat de Primăria Capitaleiprin Direcția Cultură, Învățământ, Turism, alături de ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și PROEDUS – Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive al Municipiului București și în 2024 a ajuns la cea de-a patra ediție, adunând de-a lungul celor 27 de weekenduri peste un milion de bucureșteni și turiști.
Etichete: arcul de triumf, bucuresti, marea unire,
