Mănăstirea Nicula – locul special unde se află icoana care a lăcrimat timp de 26 de zile

Din 1698 până în 1948 a fost mănăstire greco-catolică, revenind apoi la ortodoxism. Astăzi, mănăstirea Nicula este un loc de pelerinaj popular, atât pentru creștinii ortodocși, cât și pentru catolici. De lăcașul de cult este legat și un eveniment considerat miracol, iar istoricul impresionant și importanța artistică a locului atrage anual o mulțime de credincioși și turiști.

Mănăstirea Nicula - istoric

Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc, fiind atestată documentar în 1552. Totuși, istoria locului începe mai devreme, în 1326, când zona era o pădure retrasă, unde s-a retras pustnicul Nicula. Prima mărturie documentară menționează o biserică din lemn în stil maramureșean, cu hramul „Sfânta Treime”, care a fost renovată între 1712 și 1714, dar a fost distrusă într-un incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o altă biserică din lemn, strămutată aici din cătunul Năsal-Fânațe.

În 1659, mănăstirea a devenit o școală „împărătească”, unde copiii din satele din jur erau învățați de călugări. Aceștia nu doar predau lecții, ci îi învățau pe copii să picteze pe sticlă, o artă care a dus la dezvoltarea unei tradiții locale ce s-a păstrat până astăzi.

Un moment crucial în istoria mănăstirii a avut loc în 1699, când Icoana Maicii Domnului, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod, a început să plângă timp de 26 de zile. Evenimentul a avut un impact profund asupra comunității locale și asupra ortodoxiei românești din Transilvania, transformând mănăstirea într-un loc de pelerinaj. Credincioșii veneau pe jos, cântând rugăciuni și aducând prapuri, cerând alinare și rezolvarea problemelor.

Citește și

„Cel mai fericit” oraș din Spania, unde turiștii se bucură de soare aproape tot anul. Plouă, în medie, doar 29 de zile pe an

Biserica din zid a fost construită între 1875 și 1879, iar lucrările au continuat până în 1905. Pictura interioară a fost realizată în 1961 de profesorul Vasile Pascu, iar iconostasul din lemn de tei, sculptat în 1938, adăpostește Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

Stăreția construită între 1978 și 1989 adăpostește un paraclis, o colecție de icoane vechi pe sticlă și lemn și cărți de cult valoroase, cum ar fi „Cazania” mitropolitului Varlaam, tipărită în 1643. În 1997, sub îndrumarea protosinghelului Visarion Pasca, a fost inaugurat muzeul mănăstirii, care păstrează icoane din secolele XVI-XVIII, obiecte de cult și cărți liturgice vechi.

Un moment de referință în istoria recentă a mănăstirii a avut loc în 2001, când Arhiepiscopul Bartolomeu al Clujului a decis reorganizarea și dezvoltarea mănăstirii. Sub conducerea sa, au fost construite noi clădiri, precum o casă de creație, un centru de studii patristice și un corp administrativ. Biserica mănăstirii se află încă în proces de finisare, însă unele dintre noile edificii sunt deja funcționale.

Icoana Maicii Domnului rămâne piesa principală în centrul atenției de la Nicula. Realizată pe scândură de brad și întărită cu cingători din același material, icoana a fost adusă la mănăstire de nobilul Ioan Cupșa. În 1699, evenimentul miraculos al lacrimării a atras credincioși din toată regiunea, iar mărturii despre vindecări miraculoase continuă să fie povestite și astăzi. După perioade dificile, când icoana a fost ascunsă pentru a fi protejată, aceasta a revenit definitiv la mănăstire în 1992, eveniment care a fost sărbătorit așa cum se cuvine.

Minunea de la mănăstire

Mănăstirea Nicula a devenit și mai cunoscută după ce în 1699, Icoana Maicii Domnului ar fi lăcrimat neîncetat timp de 26 de zile. Evenimentul a fost interpretat ca o adevărată minune.

Tocmai datorită acestui eveniment, mănăstirea a devenit un centru de pelerinaj. Oameni din toate colțurile țării vin să se roage și să ceară ajutorul Maicii Domnului în probleme de sănătate și alte necazuri.

Icoana de la mănăstire este una dintre cele mai venerate din România, având o mulțime de semnificații spirituale. Conform informațiilor, icoana a fost pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod și a fost comandată de către Ioan Cupcea, fiind dăruită bisericii din Nicula, care pe atunci era o biserică parohială din lemn.

În 1699, icoana a devenit celebră după ce a lăcrimat neîncetat timp de o lună, iar credincioșii au văzut asta ca pe un semn divin. Vorba s-a dus privind minunea și oamenii au început să vină și să se închina la ea sperând că vor fi vindecați de Maica Domnului. Încă de atunci, oamenii vin anual pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, la mănăstirea Nicula pentru a se ruga icoanei făcătoare de minuni. Există și mărturii conform cărora rugăciunile făcute aici au fost ascultate și oamenii s-au vindecat de afecțiuni și boli.

Cum ajungi

Mănăstirea Nicula este printre cele mai importante locuri de pelerinaj din România și atrage anual mii de credincioși, mai ales în preajma sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august. Mănăstirea se află în satul Nicula, comuna Fizeșu Gherlii, la doar 5 km de Gherla și aproximativ 50 km de Cluj-Napoca.

Dacă vrei să vizitezi mănăstirea, trebuie să știi că nu poți ajunge cu mașina până atunci, pentru că accesul este restricționat. Mașinile pot ajunge doar până la o distanță de aproximativ 2 km de lăcașul de cult, iar restul drumului trebuie parcurs pe jos. Acest drum durează aproximativ o oră.

Dacă nu ai mașină, autobuzele sunt o variantă practică. În perioada pelerinajului, există curse directe între Cluj-Napoca și Nicula, special organizate pentru credincioșii care doresc să participe la evenimentele religioase.

Călătoria cu trenul este o altă opțiune, mai ales pentru cei care vin din alte zone ale țării. De regulă, în perioada pelerinajului, pe 15 august, CFR introduce trenuri suplimentare care opresc în stația din satul Nicula, pentru a facilita accesul pelerinilor. Printre trenurile care circulă suplimentar în această zi se numără:

• Un tren InterRegio pe ruta Mangalia – București Nord – Gherla, care trece și prin Constanța;

• Un tren Regio dinspre Cacica spre Suceava Nord;

• Două trenuri Regio pe ruta Dej – Cluj-Napoca;

• Un tren InterRegio pe ruta Dej – Gherla (și retur);

• Un tren InterRegio pe ruta Dej – Iva Mică.

De la stația din satul Nicula, drumul până la mănăstire se continuă pe jos, urmând traseul marcat.

Articol recomandat de sport.ro

A dezvăluit de ce lasă Bucureștiul pentru Budapesta: ”Încă de anul trecut am simțit”