Regele Ferdinand I al României. Curiozități despre viața regelui „Întregitor”

62273290
Agerpres

Astăzi, 20 iulie se împlinesc 95 de ani de ani de la moartea regelui Ferdinand I al României, șoțul reginei Maria, cu care a înfăptuit Marea Unire.

Marea Unire din Decembrie 1918 este și va rămâne cel mai important eveniment istoric pentru fiecare român. 

Cine a fost Ferdinand I

Ferdinand I a fost regele României între anii 1918-1927, iar în timpul domniei sale, în 1918 s-a înfăptuit Marea Unire și s-au introdus reforme economice și politice.

Înfățișarea și personalitatea lui Ferdinand I

Profesorul V. D. Păun, de la Liceul Sfântul Sava din București, îl prezintă pe Ferdinand într-o broșură în limbile română, franceză și germană ca fiind „bălan, naltut și subțirel la trup, cu ochii albaștri închiși, foarte blânzi (...)”.

Despre personalitatea lui Ferdinand putem afla din caracterizarea făcută de Nicolae Iorga: „ca tânar, se poate spune că însușirea caracteristică a principelui Ferdinand era de o extremă modestie amestecată cu o timiditate aproape chinuitoare. Foarte curtenitor și politicos, se ferea totdeauna de a jigni sentimentele cuiva și ceda terenul chiar când cunoaștea subiectul în discuție mai bine decât cei cu care discuta. Îi plăcea singuratatea, natura și arta. (...) Blând, fără egoism, cei ce-l cunoșteau adânc îl iubeau”.

Copilăria lui Ferdinand

Ferdinand Victor Albert Meinard s-a născut pe 24 august 1865 la Sigmaringen și a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Atonia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei.

În 1885, Ferdinand a absolvit Școala de ofițeri din Kassel, obținând gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 1 Gardă de la Curtea Regală a Rusiei.

Ulterior, Ferdinand s-a înscris la Universitatea din Lepzig și la Școala Superioată de Științe Politice și Economice din Tubingen și a absolvit în 1889.

În urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României, în 1889, Ferdinand se stabilește în România și devine moștenitor prezumtiv al Regelui Carol I.

Căsătoria cu prințesa Mariei Alexandra Victoria de Saxa-Coburg

Pe 10 ianuarie 1893 la Sigmaringern, Ferdinand se căsătorește cu Maria de Edinburg, prințesă de Saxa Coburg Gotha.

Căsătoria a avut trei cermonii, una civilă și două relicioase: catolică (religia lui Ferdinand) și protestantă (religia Mariei).

Neutralitatea Românei în Primul Război Mondial

Pe 3 august 1914 la Sinaia a avut loc la Castelul Peleș, Consiliul de Coroană, prin care s-a hotărât neutralitatea României în primul război mondial.

Câteva săptămâni mai târziu, pe 27 septembrie 1914 se stinge din viață regele Carol I și este înmormântat la Curtea de Argeș.

Încoronarea lui Ferdinand I

Ferdinand devine rege al României pe 11 octombrie 1914, după moartea regelui Carol I, la vârsta de 49 de ani și a jurat în fața membriilor Parlamentului că va fi „bun român”.

Ceremonia de încoronare a avut loc pe 15 octombrie 1922 în Catedrala din Alba Iulia.

Marea Unire

Pe 17 august 1916 s-a semnat convenția politică dintre România pe o parte și Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia pe de altă parte, prin care Antanta recunoștea legitimitatea unirii Bucovinei, Transilvaniei si Banatului cu România.

Pe 27 martie 1918 a avut loc unirea Basarabiei cu România, iar pe 28 noiembrie a fost unirea Bucovinei cu România, iar pe 1 decembrie 1918 se înfăptuia unirea Transilvanie, Banatului, Crișanei și a Maramureșului.

Moartea Regelui Ferdinand

Regele Ferdinand a murit pe 20 iulie 1927 la Castelul Pelișor la vârsta de 62 de ani de cancer de colon. 

La fel ca ceilalți membri ai Familiei Regale a României, Regele Ferdinand I a fost înmormântat la mănăstirea Curtea de Argeș. 

După moartea regelui Ferdinand, la tron a urmat nepotul său Mihai sub o regență formată din trei persoane, din care făceau parte cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, prințul Nicolae, patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Curții Supreme de Justiție.

Citește și:

Regina Maria a României. Curiozități despre viața „Reginei solat”

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Strănepoata lui Ferenc Puskas este model: cea mai atrăgătoare femeie de la finala Champions League PSG - Arsenal
FOTO Strănepoata lui Ferenc Puskas este model: cea mai atrăgătoare femeie de la finala Champions League PSG - Arsenal
Citește și...
Incendiu la o turnătorie din Brașov. Pompierii încearcă să împiedice extinderea flăcărilor la hala de producție

Pompierii militari braşoveni intervin, sâmbătă, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o turnătorie situată la ieşirea din municipiul Codlea către localitatea Hălchiu, a informat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Braşov.

A murit Sanda Țăranu, legendara crainică TVR și voce a „Teleenciclopediei”. Avea 87 de ani

A murit Sanda Țăranu, legendara crainică a televiziunii române. Avea 87 de ani. Anunțul a fost făcut de instituția publică.

Cum ar putea România să doboare dronele rusești înainte de a-i încălca spațiul aerian. NATO, negocieri cu Ucraina și Moldova

Dronele rusești care se apropie de granița noastră ar putea fi doborâte de Armată în spațiul aerian al Ucrainei sau Moldovei. La această concluzie au ajuns specialiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului și analiștii militari români.

Recomandări
Cum ar putea România să doboare dronele rusești înainte de a-i încălca spațiul aerian. NATO, negocieri cu Ucraina și Moldova

Dronele rusești care se apropie de granița noastră ar putea fi doborâte de Armată în spațiul aerian al Ucrainei sau Moldovei. La această concluzie au ajuns specialiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului și analiștii militari români.

Ce pagube nu vor fi acoperite de stat după explozia provocată de drona de la Galați. Reparațiile suportate de proprietari

Locatarii evacuați din blocul din Galați lovit de drona rusească s-au întors, sâmbătă, acasă. Autoritățile au stabilit că structura de rezistență a imobilului nu a fost afectată. 

Doar 4 din 10 români reușesc să economisească: majoritatea pun bani deoparte doar pentru urgențe

Doar 4 din 10 români reușesc să economisească. Însă, majoritatea strâng bani pentru situații neprevăzute nu pentru investiții care să le mărească averea, arată un studiu recent.