Mănăstirea Frăsinei, singurul lăcaș de cult ortodox din țară în care femeile nu au voie. Motivul din spatele interdicției

Mănăstirea datează de la începutul secolului XVIII, când doi călugări au venit și au ridicat o bisericuță din lemn cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. În zilele noastre, lăcașul de cult este cunoscut pentru faptul că este singura mănăstire ortodoxă din România în care nu au voie să intre femeile, interdicție care a fost ridicată în perioada comunistă. 

Istoricul mănăstirii

Mănăstirea Frăsinei își trage numele de la pădurile de frasini din zonă. A fost înființată în anul 1710 prin eforturile a doi monahi, Cuvioșii Ilarion și Ștefan, care s-au retras în această regiune izolată. Inițial, au locuit într-o colibă de lemn, având un paraclis modest unde se rugau. Cu timpul, acest loc avea să devină printre cele mai cunoscute așezăminte monahale din România.

În 1718, Ilarion și Ștefan decid să se stabilească definitiv aici. Pentru a legaliza statutul schitului, au solicitat binecuvântarea episcopului Inochentie al Râmnicului și Noului Severin. În septembrie 1727, episcopul le acordă această aprobare, alături de un lot de pământ compus din pădure și pășune. Locul avea să fie autonom, fără să depindă de autorități civile sau bisericești, conform dorinței episcopului Inochentie.

Cu toate acestea, călugării s-au confruntat cu opoziția localnicilor care au încercat să-i alunge. Sprijiniți de boierii Carstea și Nicoliță din Râmnicu Vâlcea, monahii au reușit să obțină actul de donație pentru teren, ceea ce a asigurat stabilitatea schitului. În 1764, boierii ctitori construiesc o biserică din zid, înlocuind vechea structură de lemn. Biserica este zugrăvită de Teodor zugravul și ucenicul său Enache, primind hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, care se păstrează până în prezent.

Citește și

Dispută între Elena Lasconi și Silviu Mănăstire: ”Ai lucrat sau nu pentru fostul director SRI Radu Timofte?”

Renumărarea voturilor de la alegerile prezidențiale, aproape de final. Ce spune șeful AEP despre ordinea candidaților

În 1780, schitul trece printr-o perioadă dificilă, fiind ocupat și jefuit de austrieci, care au distrus o mare parte din bunuri, iar călugării au fost nevoiți să părăsească locul. Schitul a rămas pustiu până în 1845, când Cuviosul Acachie de la Mănăstirea Cernica, considerat fratele Sfântului Calinic, îl readuce la viața monahală. Acesta reface chiliile și pridvorul bisericii și obține sprijinul boierului Gheorghe, nepotul unuia dintre ctitori.

Facebook / Mănăstirea Frăsinei

În 1857, Sfântul Calinic vizitează schitul și decide să extindă așezarea. Lucrările pentru o nouă biserică încep în 1859, sub coordonarea meșterului Costache, iar pictura este realizată între 1860 și 1863 de Mișu Pop, un renumit pictor recomandat de Gheorghe Tattarescu. Noua biserică, finalizată și sfințită în 1863, primește hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Sfântul Calinic introduce reguli stricte inspirate din tradițiile monahale ale Muntelui Athos, inclusiv interdicția accesului femeilor în incinta mănăstirii. În acest sens, în 1867, se așază o „piatră de legământ” la circa doi kilometri de mănăstire, marcând limita până unde femeile pot merge. Pe această piatră sunt inscripționate binecuvântări pentru cele care respectă regula.

De asemenea, Sfântul Calinic a fost un apărător fervent al drepturilor mănăstirii. În contextul secularizării averilor mănăstirești din 1863, acesta a intervenit personal pe lângă domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a excepta Mănăstirea Frăsinei de la confiscări. Aceasta a rămas singura mănăstire nesecularizată din România.

Cum arată Mănăstirea Frăsinei

Biserica principală a Mănăstirii Frăsinei este construită în formă de cruce, cu o turlă centrală sprijinită pe patru arcade ogivale. Pridvorul deschis este susținut de stâlpi de piatră, iar interiorul impresionează prin pictura în stil academic, dominată de tonuri de albastru. „Buna Vestire” și „Schimbarea la Față” sunt scenele care se remarcă din pictura vechii biserici, situată la 200 de metri de noua mănăstire.

Astăzi, biserica veche servește drept lăcaș de cimitir, fiind utilizată doar în ziua hramului său, pe 24 iunie.

Cum ajungi

Dacă vii dinspre Râmnicu Vâlcea sau Sibiu, mergi pe E81. În dreptul localității Gura Văii, virezi la stânga pe DJ 658, conform indicatoarelor. Odată ajunși la Mănăstirea Frăsinei, urmează semnele care indică zonele de parcare desemnate pentru vizitatori. De aici, puteți continua către mănăstire pe jos.

De ce nu au femeile voie în mănăstire

„Avatonul” este o regulă strictă care interzice accesul femeilor în anumite mănăstiri ortodoxe, având origini în tradițiile monahale athonite. Termenul provine din limba greacă și se traduce prin „neumblat”, fiind folosit inițial pentru a desemna interdicția de acces a femeilor în Sfântul Munte Athos,.

Până în 1948, și mănăstirile grecești de la Meteora au aplicat avatonul, însă regula a fost abrogată din cauza fluxului mare de turiști. Astăzi, mănăstirea Mare Meteora atrage anual peste un milion de vizitatori.

Sfantul Calinic a introdus la Frăsinei regulile stricte ale monahismului athonit, inclusiv avatonul. Decizia a fost oficializată la 17 ianuarie 1867, prin așezarea unei „pietre de legământ” la doi kilometri de intrarea în mănăstire. Piatra, inscripționată în alfabet chirilic, conține atât binecuvântări pentru femeile care respectă această regulă, cât și avertismente pentru cele care o încalcă.

Această piatră este păstrată astăzi în Casa Memorială a Sfântului Calinic și pe ea scrie:

„Acest sfânt locaș s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinți monahi și, fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor viețuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub niciun chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece, să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine”.

La doi kilometri de mănăstire a fost construită o biserică nouă și camere de oaspeți pentru femei, administrate de Mănăstirea Frăsinei. Aici, femeile pot participa la slujbe, se pot spovedi și primi sfaturi duhovnicești de la un călugăr care coboară special pentru acest scop. Cazarea și masa sunt oferite gratuit.

Mănăstirea Frăsinei continuă să respecte regulile stricte lăsate de Sfantul Calinic: nu se consumă carne, iar slujbele se desfășoară conform tipicului athonit. Avatonul rămâne una dintre particularitățile acestui așezământ monahal, păstrând o tradiție veche de peste un secol.

Articol recomandat de sport.ro

Președintele FFK nu renunță și așteaptă victoria la TAS contra României: "Pedepsiți de fiecare dată!"