Parcul Izvor - istorie, controverse și importanța sa pentru București

Parcul Izvor din București se află pe malul drept al râului Dâmbovița, în apropierea Palatului Parlamentului, având un istoric extrem de interesant.

În urmă cu câțiva ani, se vehicula ideea că o companie privată dorește să cesioneze Parcul Izvor pentru a îl transforma într-o zonă dedicată evenimentelor. Autoritățile au dat asigurări că Parcul Izvor nu va fi închis, distrus sau desființat.

Parcul Izvor - descriere și istoric

Pe locul actualului Parc Izvor, înainte de anii 1984-1985, se afla Dealul Mihai-Vodă, unde se afla Mănăstirea Mihai Vodă. În cadrul planului de modernizare a Bucureștiului și al construirii Centrului Civic, dealul a fost nivelat, iar chiliile mănăstirii au fost demolate. Biserica Mihai-Vodă și clopotnița au fost salvate în anul 1985 prin translatarea lor cu 289 de metri spre est și coborârea cu 6,2 metri. Acestea au fost relocate pe strada Sapienței, fiind ascunse în spatele unor blocuri.

Totodată, Palatul Arhivelor Statului, construit între 1900-1916 după planurile arhitecților Petre Antonescu și Cristofi Cerchez, a fost demolat, iar situl arheologic cu vestigii din epoca bronzului, aflat în curtea mănăstirii, a fost distrus. Vestigiile Curții Noi, cunoscute și drept Curtea Arsă, ridicate de Alexandru Ipsilanti și aflate lângă mănăstire au fost și ele demolate,

Citește și

O rezervație naturală din Europa ascunde peisaje spectaculoase. Vizitatorii o descriu drept „magie pură”. GALERIE FOTO

În colțul unde se află intersecția dintre Splaiul Independenței și Strada B.P. Hasdeu, din 1925 funcționa Institutul de Chimie Teoretică al Universității din București. Clădirea cu formă de L și trei etaje s-a prăbușit în urma cutremurului din 4 martie 1977. Ruinele au fost demolate și nu a mai fost reconstruită niciodată.

După nivelarea terenului, inițial se dorea construirea unei săli mari de conferințe și recepții. După Revoluția din 1989, proiectul nu s-a mai concretizat, iar terenul a rămas neamenajat o perioadă.

Controversele legate de Parcul Izvor

În anii 1990, Primăria Capitalei a trasat alei, a plantat arbori și a denumit zona Parcul Izvor. Acesta are o suprafață de 170.000 de metri și este delimitat de bulevardele Națiunile Unite, Libertății, strada B.P. Hasdeu și Splaiul Independenței, unde se află stația de metrou Izvor. Din totalul de 170.000 de metri pătrați, 28.902 metri pătrați sunt destinați aleilor, iar 141.098 metri pătrați sunt acoperiți cu gazon. Cele patru alei principale însumează aproximativ 3,2 km și sunt folosite pentru alergare, în special.

La 4 august 2005, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a decis trecerea Parcului Izvor din administrarea Sectorului 5 în cea a Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). În 2009, CGMB a adoptat mai multe hotărâri prin care administrarea parcurilor Crângași, Izvor și Colțea (situat în zona Universitate) era transferată sectoarelor în care se află. Primarul Sorin Oprescu a contestat această decizie, iar Tribunalul Municipiului București a anulat definitiv hotărârea CGMB privind trecerea Parcului Izvor de la ALPAB la Sectorul 5.

În 2008, cu ocazia „Bucharest City Challenge”, unele tribune ale Circuitului de Formula 3 „Bucharest Ring” au fost instalate în parc, iar pentru a face asta, mai mulți arbori au fost tăiați, lucru care a dus la proteste din partea organizațiilor ecologiste.

În 2009, în cadrul proiectului „Bucureștiul în spațiul verde European”, au fost plantați 30 de platani.

Tot 2009 au fost tăiați 32 de copaci mari din parcul unde urma să fie construit Memorialul Holocaustului din București, lucru care a dus la proteste din partea unor organizații ecologiste. Primarul de la vremea aceea, Sorin Oprescu, a propus o soluție: artistul Peter Jacobi, cel care a creat monumentul, urma să planteze 125 de copaci în Parcul Izvor, adică aproximativ cinci copaci pentru fiecare copac tăiat.

În mai 2010, Primăria Capitalei a amenajat un loc de joacă de 2.400 de metri pătrați, în cadrul căruia se află un castel în miniatură, numit „Parlamentul Copiilor”. Pe lângă castelul cu turnulețe din care ies tobogane, există și leagăne, balansoare, dar și aparate de fitness șimese de ping pong.

În septembrie 2010, statuile lui Mihai Viteazul, Ion Heliade-Rădulescu, Spiru Haret și Gheorghe Lazăr au fost mutate temporar în parc pentru lucrările la parcarea subterană de la Universitate. Ele au fost aduse înapoi la locul lor în mai 2012.

În octombrie 2011, Primăria Capitalei, împreună cu 200 de voluntari, a plantat peste 320 de arbori în parc. La 24 mai 2012, cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor, a fost inaugurată aleea Václav Havel, prin inițiativa ambasadorului Republicii Cehe la București. Cu această ocazie, au fost plantați 40 de tei.

În aprilie 2016, Primăria Capitalei a organizat o acțiune de plantare a 250 de arbori, printre care catalpa, mesteacăn, stejar roșu și tuia.

Astăzi, Parcul Izvor este unul dintre cele mai importante spații verzi din Capitală, un loc aflat pe harta locurilor de vizitat în București și un spațiu în care oamenii vin pentru relaxare, sport, joacă și plimbări.

Articol recomandat de sport.ro

VIDEO EXCLUSIV Acum ce urmează, Sorana? Declarația care ridică semne de întrebare despre Cîrstea, după despărțirea de Ion Țiriac Jr.