Palatul Victoria - istoria mai puțin cunoscută a clădirii în care se află Guvernul României

Loc faimos pentru numeroase mitinguri și manifestații de protest, zona Palatului Victoria are o istorie foarte interesantă și mai puțin cunoscută. Cu mult timp în urmă, aici se înălța un alt palat impunător, una dintre cele mai inedite clădiri din București.

Chiar dacă Palatul Victoria nu poate fi vizitat, fiind sediu al unei instituții de stat, te invităm să citești acest articol pentru a-i descoperi trecutul, o parte importantă din istoria zbuciumată a acestui oraș.

Construcția Palatului Victoria a început în anul 1937 și a fost finalizată în 1944. Proiectul a fost conceput de Duiliu Marcu, arhitect care a creat și alte clădiri emblematice ale Capitalei, printre care Athenee Palace, Biblioteca Academiei Române, Palatul CFR, Academia Militară și Palatul Elisabeta.

Palatul Victoria, conceput inițial pentru a fi sediul Ministerului de Externe, are o suprafață totală de 26.000 m², iar la parter dispune de un hol de onoare, o scară monumentală și uși glisante, care duc spre două grădini interioare. Etajul I este conceput pentru a găzdui diferite recepții, fiind format dintr-un hol și o galerie de onoare, săli de banchet și sală de recepție. Cabinetele miniștrilor și ale funcționarilor se află la următoarele niveluri.

În proiectul inițial, fațada principală era acoperită cu plăci de marmură de Carrara și cu panouri decorative sculptate. Din păcate, bombardamentele din anul 1944 au avariat serios clădirea, care a fost refăcută, de data aceasta fiind folosite plăci de travertin la fațada principală. Reparațiile au fost finalizate în anul 1952, conform gov.ro. 

În decursul timpului, clădirea a fost sediu al Ministerului de Externe și apoi al Consiliului de Miniștri, fiind numită Palatul Consiliului de Miniștri. După 1990, a primit numele de Palatul Victoria, rămânând în continuare sediul Guvernului. În anul 2004, palatul a fost inclus pe Lista monumentelor istorice, iar în perioada 2009-2012 clădirea a fost reabilitată. Ample lucrări de renovare sunt necesare în continuare, acestea fiind planificate să înceapă chiar din 2025, iar Guvernul României să fie mutat, temporar, într-un corp al Palatului Parlamentului.

Când a început construcția Palatului Victoria, pe același loc, aproape lipit de noul palat, se afla o altă clădire impresionantă - Palatul Sturdza. Din nefericire, acesta a fost distrus de un incendiu produs în 1942 și de bombardamentele din 1944, astfel încât a fost demolat doi ani mai târziu, pe măsură ce se înalță Palatul Victoria.

Palatul Sturdza a fost construit între anii 1897-1901 pentru Grigore M. Sturdza, fiul lui Mihail Sturdza, domnitorul Moldovei. Clădirea a fost realizată după planurile arhitectului german Iulius Reiniqke, care a conceput-o cu o formă inedită, aproape cubică, și deosebit de ornamentată. Palatul avea patru turnulețe în colțuri și multe stucaturi, fiind poreclit de bucurești „prăjitura din Capul Podului” sau „prăjitura Sturdzeştilor”, după cum scrie publicația Newsweek.

În anul 1904, după moartea proprietarului, urmașii săi au vândut palatul statului, care a stabilit aici sediul Ministerului de Externe, iar primul care a lucrat din acest nou sediu a fost ministrul de externe Ionel Brătianu. Ulterior, după ce a fost planificată sistematizarea Pieței Victoria și a început construirea noii clădiri, autoritățile au decis să demoleze Palatul Sturdza.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei