Mănăstirea Ghighiu – istoric, legende. Povestea celebrei icoane a Maicii Domnului din Siria
Mănăstirea Ghighiu se află în satul cu același nume din județul Prahova și are o istorie impresionantă.
Poartă hramul „Izvorul Tămăduirii” și a fost întemeiată în urmă cu peste patru secole, în mijlocul unei păduri. Mii de credincioși și turiști vin aici anual pentru a cere alinare și vindecare, mulți punându-și toate speranțele în icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a fost adusă din Siria în urmă cu mai bine de 50 de ani.
Istoric
Mănăstirea Ghighiu are o istorie îndelungată, documentată încă din secolul al XV-lea. Prima mențiune a locului, sub denumirea satului Ghigheu, apare în 1471 într-un hrisov emis de voievodul Radu cel Frumos. Prima atestare a mănăstirii datează din 30 noiembrie 1601, când logofătul Bunea, fiul logofătului Coresi, menționează ctitoria tatălui său și a soției acestuia, jupânița Slăvița. Cei doi ctitori sunt înmormântați aici, lăsând o interdicție strictă ca domeniul să rămână mănăstirii.
În 1602, fiul lui Coresi logofăt a extins tranzacțiile imobiliare, vânzând părți din satul Bărcănești. Documentele din secolul al XVII-lea atestă acumularea de posesiuni de către mănăstire. În 1636, Matei Basarab confirmă posesia asupra viilor Măineasca Călini. În 1650, același domnitor recunoaște stăpânirea moșiilor Fundeni de către Radu și Dragomir.
Disputele teritoriale se întețesc în 1784, când Tribunalul Prahova decide asupra moșiei Rotunda, disputată între Enache Râfoveanu și Mănăstirea Tărșora. În 1721, un alt document al Tribunalului menționează hotărnicia moșiei Găgeni, realizată de doisprezece boieri.
În 1814, pe un teren donat de Uța Cantacuzino Corneanca, s-a ridicat o biserică de dimensiuni reduse și chilii, prin eforturile ieroschimonahului Arsenie. În 1817, Măriuța Răfoveanca și mama sa, Ana, donează terenuri pentru construcția unui schit. În deceniile următoare, numeroase donații au sprijinit mănăstirea, incluzând vii, prăvălii și moșii.
Construcția actualei biserici a început în 1858, sub conducerea starețului Eftimie, cu sprijinul voievodului Alexandru D. Ghica și al Mitropolitului Nifon. Pictura interioară, realizată de Gheorghe Tattarescu în 1864, reflectă influențele neoclasice. Biserica a fost sfințită în 1866.
Mănăstirea Ghighiu a jucat un rol important în dezvoltarea farmaciei locale. Înainte de 1764, aici se prepara apa de melisă, utilizată ca medicament. În secolul al XIX-lea, a găzduit un azil pentru epileptici și debili mintali, fiind și un punct de sprijin pentru armată în timpul războiului de independență din 1877. În perioada Primului Război Mondial, mănăstirea a fost transformată de armata germană într-o fabrică de conserve, iar bibliotecă ei valoroasă fost distrusă în incendiul din 1922.
După Al Doilea Război Mondial, mănăstirea a fost transformată într-un așezământ monahal pentru maici, la inițiativa Patriarhului Justinian Marina. Sub conducerea stareței Pelaghia Tudor, ansamblul monahal a fost reconstruit, turlele au fost refăcute, pictura a fost restaurată, iar chiliile și alte spații funcționale au fost construite. În 1964, mănăstirea a organizat o colecție de artă cuprinzând icoane vechi, obiecte de cult și alte valori istorice.
În 2008, maica Eupraxia Neacșu a preluat conducerea mănăstirii, continuând proiectele de dezvoltare, inclusiv construirea unei noi stăreții și împrejmuirea domeniului.
În zilele noastre, la Mănăstirea Ghighiu sunt 45 de monahii, iar stareță este Epiharia Lungu.
Legenda icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului
Un obiect foarte preț de la mănăstire este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, pe care oamenii locului o numesc „Sirianca”, pentru că a fost adusă din Siria. Este pictată pe lemn de santal și datează din secolul al XVI-lea, fiind dăruită mănăstirii de episcopul Vasile Samaha de Sergiopolis din Siria, pe 25 februarie 1958.
Legenda spune că episcopul Samaha al Antiohiei a avut un vis în care Maica Domnului îi spunea locul în care să fie mutată icoana, spunând numele mănăstirii Ghighiu. În anul 1958, icoana a fost adusă la mănăstire în prezența patriarhului Justinian Marina. Episcopul sirian a început să plângă, pentru că a simțit că Maica Domnului a vrut schimbarea locului icoanei pentru păcatele conaționalilor săi.
Obiectul era cunoscut drept aducător de vindecări și minuni, conform mărturiilor celor care s-au rugat la icoană. Se spune că uneori, icoana Maicii Domnului este foarte întunecată la față, iar alteori foarte luminoasă, neputând să fie nici măcar fotografiată sau ridicată.
O altă legendă vorbește despre izvorul din incinta ansamblului monahal. Se spune că atunci când căuta un loc perfect pentru mănăstire, călugărul Agapie alături de patru ucenici s-au oprit la un popas într-o poiană din Codrii Vlăsiei. Au vrut să doarmă puțin, dar au fost treziți de zgomotul unui izvor și așa și-au dat seama că acela este locul potrivit pentru a face un schit. Tot de la acest izvor se spune că și-ar fi luat mănăstirea hramul „Izvorul Tămăduirii”.
Tot legendele zvonesc că acest izvor este vindecător de boli și cei care au consumat apa cu credință s-au vindecat. Se spune că femeile care nu puteau face copii au băut din apa izvorului și au născut copii sănătoși.
De asemenea, autoritățile din anii comunismului au vrut să acopere cu beton acest izvor, însă firul apei și-a găsit alt curs, iar credincioșii au continuat să se roage și să bea apa, cerând alinare și vindecare.
Program
La Mănăstirea Ghighiu este așteptat orice credincios care vrea să participe la slujbe, să se roage la icoana făcătoare de minuni sau la izvorul tămăduirii. Iată programul slujbelor:
Luni – Joi:
06:30 – 09:00 – Rugăciunile dimineţii, Acatistul zilei, Casurile III şi VI, Obedniţa, Sf. Liturghie
16:00 – 17:00 – Ceasul XI, Vecernia, Pavecerniţa mică
19:00 – 21:00 – Miezonoptica, Utrenia, Ceasul I, Paraclisul Maicii Domnului
Vineri:
07:30 – 11:30 – Rugăciunile dimineţii, Acatistul zilei, Casurile III şi VI, Obedniţa, Sf. Liturghie, Sf. Maslu(cu excepţia sărbătorilor cu cruce roşie în calendar, se va oficia miercurea din aceeași săptămână)
16:00 – 17:00 – Ceasul XI, Vecernia, Pavecerniţa mică
19:00 – 21:00 – Miezonoptica, Utrenia, Ceasul I, Paraclisul Maicii Domnului
Sâmbătă:
07:30 – 10:30 – Rugăciunile dimineţii, Acatistul zilei, Casurile III şi VI , Obedniţa, Sf. Liturghie, Slujba Parastasului
18:00 – 21:30 – Ceasul IX, Vecernia, Utrenia, Ceasul I, Paraclisul
Duminică:
08:00 – Miezonoptica din duminici, Acatistul Mântuitorului, Ceasul III, Ceasul VI, Obedniţa, Sf. Liturghie ÎN PERIOADA 1 IUNIE – 1 SEPTEMBRIE SLUJBA VA ÎNCEPE LA 730
16:00 – 17:00 – Ceasul XI, Vecernia, Pavecerniţa mică
19:00 – 21:00 – Miezonoptica, Utrenia, Ceasul I, Paraclisul Maicii Domnului
Biserica Mică este deschisă zilnic între 08:00 și 19:00. Adresa este Sat Ghighiu, Strada Crizantemelor, nr 2, Barcanești Prahova.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: prahova, manastire, icoana facatoare de minuni, maica domnului, fecioara maria,
Dată publicare:
29-12-2024 08:41
