Povestea impresionantă a conacului Brătianu de la Ștefănești. Ce poți vedea în Vila Florica din Argeș
Conacul Brătianu de la Ștefănești, situat în județul Argeș, este unul dintre cele mai impresionante domenii boierești din România.
În ciuda trecerii timpului, domeniul a fost păstrat într-o stare remarcabilă, cu excepția unor obiecte de mobilier și cărți din interior, care au fost distruse în timpul regimului comunist.
Conacul Brătianu a fost locul nașterii și reședința celei mai influente familii de oameni politici români. Dinastia Brătianu a dat țării trei prim-miniștri de seamă, dintre care primii doi, Ion și Ionel Brătianu, au jucat roluri cruciale în istoria modernă a României.
Ion Brătianu a fost asociat cu războiul Independenței, în timp ce Ionel Brătianu a fost figura centrală în realizarea Unirii din 1918 și în implementarea reformelor democratice interbelice.
În prezent, acest conac se numără în prezent printre cele mai frumoase obiective turisitce din Argeș, pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
Totul despre conacul Brătianu de la Ștefănești
Situat în orașul Ștefănești, județul Argeș, conacul familiei Brătianu, cunoscut și sub numele de Vila Florica, conacul Brătianu este unul dintre cele mai remarcabile domenii boierești din România.
Denumirea Florica a fost aleasă în amintirea primei fiice a lui Ion C. Brătianu. Domeniul a fost păstrat foarte bine până în prezent, deși în timpul regimului comunist, obiectele, mobilierul și cărțile din interior au fost distruse.
Conacul Florica este cunoscut pentru că a fost locuința celei mai importante familii de politicieni români, Brătienii.
Domeniul Florica include conacul principal, o fermă, o capelă, o cramă, o gară și chiar un observator astronomic, toate situate într-un parc vast, înconjurat de podgoriile de la Ștefănești.
Acestea au fost dezvoltate de Ion și Ionel Brătianu, care au transformat o modestă casă de administrație într-o reședință boierească somptuoasă, unde s-au luat decizii importante pentru istoria României.
Locuința este atestată documentar în 1829 și era inițial compusă din: camera boierului, a celui ce se ocupa de vie și camera turcească cu linul pentru scurgerea vinului în pivniță. Se presupune că a aparținut lui Constantin Brâncoveanu, care a achiziționat moșii pe dealurile de la Valea Mare.
Prima casă de la Florica a fost construită de Ion C. Brătianu în 1858, după ce a primit moșia în urma succesiunii tatălui său. Inițial, Brătianu prefera moșia Tigveni, dar la cererea fratelui său, Teodor, a optat pentru Florica.
În timp, Ion C. Brătianu a extins casa inițială, construind un conac cu o frumoasă terasă deschisă și un etaj suplimentar.
Ionel Brătianu, pasionat de arhitectură și construcții, a continuat dezvoltarea conacului. El a adăugat noi încăperi și facilități, transformându-l într-o reședință confortabilă și modernă, cu un stil neoromânesc ce îmbină elemente tradiționale cu moderne.
În 1948, conacul a fost naționalizat și proprietarul său a fost arestat. Clădirea a fost folosită pentru refugiați greci și a intrat în paragină. După 1970, conacul a fost restaurat și remobilat pentru a deveni „casă de oaspeți”.
În 1990, Ministerul Culturii a decis să creeze Centrul de Cultură „Brătianu”, iar după 2003, conacul a fost administrat de Consiliul Județean Argeș.
Parcul din jurul conacului a fost amenajat începând din 1869, având alei în serpentine, arbori exotici, monumente și un pavilion. Eliza Brătianu, a doua soție a lui Ionel Brătianu, a contribuit semnificativ la designul parcului, plantând flori de munte și de câmp și creând priveliști largi.
Ionel Brătianu a încorporat în zidurile exterioare ale conacului elemente de arhitectură antică, precum fragmente de capiteluri aduse de la Histria și basoreliefuri cu motive tracice. De asemenea, a construit și sediul Bibliotecii Așezământului „Ion I.C. Brătianu”, care deținea peste 30.000 de volume, inclusiv 5.000 de cărți din biblioteca conacului.
Program de vizită și tarife
Program de vizitare:
· Luni: Închis
· Marți – Vineri: 8.30 – 16.30, ultima intrare fiind la ora 15.30
· Sâmbătă – Duminică: 9.00 – 17.00, ultima intrare fiind la ora 16.00
Prețurile biletelor sunt următoarele:
· 20 lei – Vizitatori adulți, fără drept de reducere
· 10 lei – Pensionari
· 5 lei – Elevi, studenți, studenți din învățământul particular acreditat, posesori de carduri „EURO 26”, persoane adulte cu handicap mediu sau ușor
Taxă de ghidaj în limba română – 30 lei/grup Taxă de ghidaj în limba engleză – 50 lei/grup Taxă de ghidaj în limba italiană – 50 lei/grup
Muzeul Național Brătianu
Muzeul Național Brătianu este situat în imobilul Vila Florica, reședința istorică a familiei Brătianu, din Ștefănești, județul Argeș. Conacul Brătianu, compus din demisol, parter și două etaje, are o istorie impresionantă, legată strâns de evoluția politică a României moderne.
Muzeul este conceput pentru a reflecta atât viața de familie, cât și activitatea politică a membrilor familiei Brătianu. Circuitul muzeal începe la demisol, unde se află crama, un spațiu generos care găzduiește panouri informative despre istoricul casei și unde pot fi organizate expoziții temporare. Vizitatorii sunt întâmpinați într-o zonă de așteptare, de unde pot urca pe scări către parter.
Parterul conacului include salonul de primire, cea mai mare încăpere, împărțită în zona de primire a musafirilor și salonul-fumoir. Biblioteca, camera dedicată lui Ion C. Brătianu, salonul turcesc, spațiul dedicat Elisei Brătianu și sala dedicată lui Ion I.C. Brătianu sunt amenajate cu mobilier de epocă și expun documente, medalii, decorații și fotografii ale familiei Brătianu.
La primul etaj se găsesc biblioteca suspendată și camere dedicate personalităților lui Constantin (Dinu) I.C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu și Gheorghe I. Brătianu. Aceste spații expun mobilier de epocă, documente, cărți, medalii și fotografii. Tot aici există un salonaș cu obiecte ce au aparținut lui Ion I.C. Brătianu, Gheorghe I. Brătianu și Elenei Brătianu.
Etajul al doilea include o sală de proiecție, unde vizitatorii pot viziona filme despre Ion I.C. Brătianu, și biroul lui Ionel Brătianu, cu o frumoasă bibliotecă și mobilier de epocă. Acest etaj prezintă de asemenea fotografii și cărți care reflectă activitatea politică și viața personală a membrilor familiei.
Muzeul Național Brătianu este rezultatul unei colaborări între Muzeul Național Peleș, Muzeul Golești, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Satului, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național de Artă a României, Biblioteca Națională, Arhivele Diplomatice ale MAE și Arhivele Naționale ale României.
Această colaborare a permis reconstituirea istoriei familiei Brătianu la Vila Florica și a adus la muzeu 24 de obiecte aparținând familiei, multe provenind de la Muzeul Golești. Printre exponatele deosebite se numără tocul folosit de Ion C. Brătianu la Congresul de pace de la Berlin din 1878, precum și bastonul său.
La demisol, în fosta cramă, a fost amenajată o expoziție temporară dedicată istoriei domeniului de la Florica, incluzând parcul, conacul, ferma și capela. La intrarea în conac
De la Muzeul Național de Artă al României au fost aduse busturi ale lui Carol I, reginei Elisabeta, Ion și Ionel Brătianu, și tablouri înfățișându-l pe Ion C. Brătianu, piese esențiale pentru completarea Muzeului Național Brătianu.
Muzeul este cu adevărat o experiență pentru toți cei pasionați de istorie și de arhitectură.
