Cetatea Neamț este una dintre cele mai importante fortificații din perioada medievală. Iată cum ajungi aici și ce altceva poți vedea în zonă.
Istorie
Pe 2 februarie s-au împlinit 631 de ani de la prima atestare documentară a Cetății Neamțului. Construcția face parte din sistemul de fortificații ridicat în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în contextul apariției pericolului otoman.
Nu există o dată certă pentru începerea lucrărilor. O serie de istorici au asociat originea cetății cu perioada cavalerilor teutoni din Țara Bârsei (1211–1225), pe baza unei mențiuni dintr-o bulă papală din 1232 care vorbește despre un „castrum muntissimum” construit la est de Carpați. Această ipoteză, cunoscută ca teorie teutonică sau săsească, a fost susținută mai ales pornind de la denumirea cetății.
Cercetările arheologice indică însă că edificiul este o ctitorie din timpul domniei lui Petru I Mușat (1374–1391). Dezvoltarea statală a Moldovei după 1359 și necesitatea controlului strategic au dus la ridicarea unor fortificații din piatră, printre care cele de la Neamț, Suceava și Șcheia. Prima mențiune a cetății apare într-un document emis la 2 februarie 1395 de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg.
Construcția a fost realizată din materiale locale: gresie, șisturi, bolovani și nisip, legate cu un mortar extrem de rezistent. În prima etapă, în vremea lui Petru I, a fost ridicat un fort central de formă aproape pătrată, cu ziduri groase de 2–3 metri și înalte de aproximativ 12 metri, întărite cu contraforturi și prevăzute cu turnuri de apărare. Interiorul era organizat pentru a susține rezistența în caz de asediu, conform radioromaniacultural.
Cetatea era condusă de un pârcălab, cu atribuții militare, administrative și judiciare. Primele nume cunoscute sunt Șandru (1403) și Stanislas Rotompan, participant la Consiliul de la Constanz.
Fortificația a rezistat mai multor atacuri. În 1395 a respins asediul lui Sigismund de Luxemburg, iar în 1476, în timpul lui Ștefan cel Mare, a rezistat armatei otomane conduse de Mahomed al II-lea. În această perioadă cetatea a fost extinsă: s-a construit o curte exterioară, o nouă centură de ziduri cu bastioane semicirculare, iar zidurile au fost înălțate până la circa 20 de metri. Accesul se făcea printr-un pod sprijinit pe piloni de piatră și o poartă protejată de pod mobil. Tot atunci au fost ridicate și clădirile interioare: casele domnești, biserica, depozitele și atelierele.
În secolul al XVI-lea rolul cetății începe să scadă. În 1538, după căderea lui Petru Rareș, Moldova este ocupată de otomani, iar ulterior Alexandru Lăpușneanu primește ordin să distrugă cetățile. Edificiul este refăcut parțial în timpul lui Ieremia Movilă și continuă să fie folosit militar.
În 1600, cetatea îl găzduiește pe Mihai Viteazul după unirea celor trei țări românești. În timpul lui Vasile Lupu este întărită din nou și devine loc de refugiu în timpul invaziilor tătare. Între 1662 și 1672 funcționează aici o monetărie pentru bani din aramă.
Un episod cunoscut este asediul din 1691, când un grup restrâns de plăieși a rezistat armatei polone conduse de Ioan Sobieski. Evenimentul a intrat ulterior în literatură, fiind valorificat de Costache Negruzzi și Vasile Alecsandri.
La începutul secolului al XVIII-lea cetatea intră în declin. În 1718 otomanii ordonă dărâmarea ei, iar ulterior este abandonată și afectată de degradare și de folosirea pietrei de către localnici. În 1866 este declarată monument istoric.
În secolul XX au loc cercetări arheologice și lucrări de consolidare (1939–1942, 1953–1954, 1962–1970), continuate după 1990 și în cadrul unor programe UNESCO. Între 2007 și 2009 cetatea este restaurată amplu cu fonduri europene și reintegrată în circuitul turistic la 4 iulie 2009.
Astăzi, Cetatea Neamțului este vizitată anual de aproximativ 100.000 de turiști. Spațiul păstrează atât urmele istorice ale unei fortificații medievale importante, cât și tradițiile și legendele legate de rolul său în apărarea Moldovei.
Legende și mistere
Există mai multe legende legate de Cetatea Neamț. Cea mai cunoscută este legenda care spune că fântâna ar fi fost săpată de prizonierii turci. Ștefan cel Mare le-a promis că dacă vor săpa și vor găsi apă, le va cruța viața și îi va elibera.
Prizonierii au găsit apa râului Ozana și au fost eliberați.
altă legendă spune că din fântâna din curtea cetății există tuneluri care ies la poalele muntelui în stațiunea Oglinzi. Aceste tuneluri erau folosite de cei din cetate în cazul în care cetatea era cucerită.
Unde se află și cum ajungi
Cetatea Neamțului se află în nord-estul României, la marginea orașului Târgu Neamț, pe Culmea Pleșului, deasupra văii Ozanei. Se află la aproximativ 46 km de Piatra Neamț și este ușor accesibilă din principalele orașe ale județului.
Accesul la cetate se poate face prin mai multe variante:
Cu mașina personală pe traseul principal DN15. Dinspre Bacău se urmează direcția Piatra Neamț, apoi Târgu Neamț. Cetatea este semnalizată și se află la câțiva kilometri nord de oraș. Drumul de acces urcă până în apropierea obiectivului, unde există zone de parcare.
Cu autobuzul, există curse regulate între Piatra Neamț și Târgu Neamț. Din oraș, până la cetate se poate ajunge cu taxiul sau pe jos, traseul fiind accesibil.
Cu trenul, cea mai apropiată stație este gara Târgu Neamț. De aici poți să iei transportul local sau un taxi.
Cu bicicleta, traseul este practicabil pentru cei obișnuiți cu deplasări pe distanțe mai lungi, iar drumul oferă peisaje frumoase de-a lungul văii râului Neamț.
Programul de vizitare diferă în funcție de sezon. În perioada 1 octombrie – 31 martie, cetatea este deschisă de marți până duminică între orele 09:00 și 17:00.
În sezonul cald, între 1 aprilie și 30 septembrie, programul este extins, de regulă între 10:00 și 18:00 sau chiar până la 19:00.
Lunea este închis. Ultimul bilet se poate cumpăra cu 30 de minute înainte de închidere.
Tarifele de vizitare sunt 24 lei pentru adulți, 12 lei pentru studenți și 6 lei pentru preșcolari și elevi.
Ce să vizitezi în zonă
Dacă te afli în Târgu Neamț, poți include mai multe obiective turistice pe lista ta. Iată câteva locuri pe care le poți vizita aici:
Casa Memorială Ion Creangă din Humulești este unul dintre cele mai cunoscute și vizitate obiective turistice din România. Locuința este o construcție tradițională din bârne, acoperită cu lut, păstrată în forma originală.
Interiorul are obiecte din copilăria descrisă de Ion Creangă: război de țesut, covățică, obiecte casnice și documente din perioada în care a trăit scriitorul.
În apropiere se află Parcul Tematic Ion Creangă. Aici găsești personaje din poveștile autorului, reprezentate prin sculpturi și scene inspirate din operele sale. Pot fi văzute figuri precum mătușa Măriuca, caprele Irinucăi sau „Ursul păcălit de vulpe”, toate reconstituite într-un decor frumos.
La aproximativ 10 km de oraș se găsește Rezervația de Zimbri „Dragoș Vodă”. Aici sunt protejați zimbrii, dar și alte specii precum fazani, păuni, mistreți și căprioare. Este una dintre principalele atracții naturale din zonă, mai ales dacă ești cu copiii.
În apropiere de Târgu Neamț se află mai multe mănăstiri importante.
Mănăstirea Neamț este una dintre cele mai vechi din Moldova, construită în perioada lui Ștefan cel Mare. A avut un rol important religios și cultural de-a lungul timpului.
Mănăstirea Agapia, ridicată în secolul al XVII-lea, este cunoscută pentru pictura interioară realizată de Nicolae Grigorescu în 1858. Ansamblul include și o colecție de artă religioasă și o bibliotecă cu manuscrise vechi.
Mănăstirea Văratec, aflată la aproximativ 12 km de oraș, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea prin efortul comunității de maici. Este amplasată într-un cadru natural cu vegetație bogată și merită vizitată.
.webp)
