Iată de ce medicii recomandă să nu îi transformăm în încălțămintea de zi cu zi și ce variante sunt mai potrivite pentru vară.
De ce sunt șlapii de plajă un pericol pentru picioare atunci când sunt purtați zilnic
Șlapii clasici de plajă sunt comozi pentru drumuri scurte, dar nu oferă prea mult sprijin piciorului. Talpa este, de obicei, subțire și foarte flexibilă, bolta nu este susținută, iar călcâiul rămâne liber. Problema apare atunci când îi porți ore întregi, zi după zi, nu doar câteva minute până la plajă. Ca să nu alunece din picior, degetele tind să se încordeze și să „prindă” talpa la fiecare pas. În același timp, mersul se schimbă ușor, iar glezna și gambele lucrează mai mult decât într-o încălțăminte care fixează bine piciorul, conform Dailymail.uk.
La început poate apărea doar oboseala. După o zi lungă poți simți arsuri în talpă, tensiune în boltă sau dureri în călcâi. Dacă acest tip de încălțăminte este purtat frecvent și pe distanțe mari, pot fi suprasolicitate fascia plantară, tendonul lui Ahile și mușchii mici ai piciorului. La unele persoane, șlapii pot agrava și probleme deja existente, cum sunt monturile sau deformările degetelor.
Riscul crește pe asfalt, trotuare dure sau teren denivelat. O talpă foarte moale, care se îndoaie ușor la jumătate, nu amortizează bine șocurile și nici nu ține piciorul stabil. Iar dacă șlapii sunt vechi, tociți sau deformați, protecția scade și mai mult. Din acest motiv, nu sunt cea mai bună alegere pentru mers mult, sport, grădinărit sau activități în care ai nevoie de aderență și stabilitate. Pentru astfel de situații sunt mai potrivite sandalele cu barete sau încălțămintea care fixează călcâiul.
Mai multă atenție trebuie să aibă persoanele cu diabet, neuropatie sau circulație deficitară. Piciorul rămâne foarte expus, iar o tăietură provocată de o scoică, un ciob sau o suprafață fierbinte poate trece neobservată dacă sensibilitatea este redusă. Dacă apar dureri care nu trec, umflătură, roșeață, căldură locală sau începi să calci diferit, este mai bine să renunți la perechea respectivă și să ceri sfatul unui medic.
De unde apar durerile acute de călcâi
Una dintre cele mai frecvente cauze ale durerii ascuțite de călcâi este fasceita plantară. Fascia plantară este o bandă de țesut care pornește din călcâi spre degete și ajută atât la susținerea bolții piciorului, cât și la amortizarea șocurilor în timpul mersului. Când porți mult timp încălțăminte fără susținere, cum sunt șlapii foarte plați, această zonă poate fi suprasolicitată. Fascia este întinsă repetat, apar mici leziuni, iar locul în care se prinde de călcâi începe să doară, mai ales după multe ore de mers pe suprafețe tari.
Durerea este de obicei simțită în partea de jos a călcâiului, ca o înțepătură puternică. Poate fi mai intensă dimineața, la primii pași, sau după ce ai stat mult timp pe scaun. Uneori scade după câteva minute de mers, dar poate reveni după o plimbare lungă sau la sfârșitul zilei. Șlapii nu sunt singura cauză, însă pot întreține sau agrava problema. Riscul crește dacă ai bolta foarte joasă sau foarte înaltă, gambele rigide, tendonul lui Ahile tensionat, dacă mergi mult pe jos sau stai ore întregi în picioare. Și trecerea bruscă de la pantofi stabili la încălțăminte foarte plată poate declanșa durerea.
Nu orice durere de călcâi înseamnă însă fasceită plantară. Poate fi vorba și despre o contuzie, tendinită, bursită, iritarea unui nerv, artrită sau chiar o fractură de stres. Dacă durerea este puternică, apare după o lovitură, nu poți călca pe picior sau apar umflătură și roșeață, este nevoie de evaluare medicală. Până atunci, primul pas este să renunți la încălțămintea fără susținere și să reduci plimbările lungi.
Modificarea mersului
Pentru că șlapul nu este prins de călcâi, piciorul trebuie să îl „țină” în loc la fiecare pas. De multe ori, asta se întâmplă fără să ne dăm seama: degetele se încordează, partea din față a piciorului se ridică puțin mai mult, iar pasul devine ceva mai scurt. Pe moment nu pare mare lucru, dar după ore întregi de mers, aceste mici ajustări pot obosi piciorul. Efortul se transmite mai ales către fascia plantară, tendonul lui Ahile și mușchii mici care controlează degetele. Tocmai de aceea, după o zi petrecută în șlapi, unele persoane simt gambele tensionate, tălpile obosite sau nevoia de a-și întinde picioarele mai mult decât de obicei.
Studiile care au comparat mersul în șlapi cu mersul în pantofi sport au observat și ele diferențe. Pasul tinde să fie mai scurt, timpul în care piciorul rămâne sprijinit pe sol se schimbă, iar glezna lucrează puțin altfel. Asta nu înseamnă că orice persoană care poartă șlapi va ajunge să aibă probleme, ci doar că organismul își adaptează mersul ca să controleze o încălțăminte mai instabilă. Mai simplu spus, piciorul muncește puțin mai mult ca șlapul să nu alunece sau să se agațe de sol. Cu cât mergi mai mult, cu atât aceste mișcări se repetă și oboseala poate apărea mai repede.
În viața de zi cu zi, modificarea mersului poate fi observată prin pași mai mici, degete încordate, gambe tensionate sau senzația că piciorul alunecă în față ori lateral. Uneori se aude și acel zgomot repetat al tălpii care lovește călcâiul. O sandală cu baretă la spate și talpă conturată stă mai bine pe picior și reduce nevoia de a „prinde” încălțămintea cu degetele. Dacă începi să mergi șchiopătat sau apare durerea, cel mai bine este să schimbi încălțămintea și să nu forțezi mersul.
Impactul asupra gleznelor, genunchilor și coloanei vertebrale
Piciorul este punctul de sprijin pentru întregul corp, așa că orice schimbare de mers se poate transmite mai sus. În șlapi, călcâiul nu este fixat, iar talpa se mișcă mai ușor pe teren denivelat. Glezna trebuie să corecteze permanent poziția, ceea ce poate duce la oboseală, suprasolicitarea tendoanelor și o stabilitate mai slabă.
Efectele se pot simți și la nivelul genunchilor. Dacă pasul devine mai scurt sau piciorul aterizează diferit pentru a ține șlapul pe poziție, se schimbă și felul în care forța este transmisă spre genunchi. Asta nu înseamnă că șlapii provoacă automat leziuni, însă pot accentua disconfortul la persoanele care au deja dureri sau probleme de stabilitate.
În timp, compensările pot ajunge și la șolduri sau zona lombară. Corpul încearcă să își păstreze echilibrul, iar o încălțăminte foarte moale și instabilă poate pune presiune suplimentară pe aceste zone, mai ales după multe ore de mers sau stat în picioare. Șlapii cu toc înalt sunt și mai greu de controlat. Călcâiul ridicat mută greutatea spre partea din față a piciorului, iar combinația dintre toc, talpă deschisă și prindere minimă scade stabilitatea. Pentru mersul zilnic sunt mai potrivite modelele cu toc jos, talpă aderentă și o baretă care ține bine călcâiul.
Risc crescut de entorse, bătături și infecții fungice sau bacteriene
Șlapii largi se pot îndoi, aluneca sau agăța de trepte și borduri. Pe pietriș, pavaj denivelat sau suprafețe ude, piciorul nu este suficient de fixat, iar o mișcare greșită se corectează mai greu. De aici apar mai ușor împiedicările, căzăturile sau entorsele. Și pielea are de suferit. Bareta dintre degete poate freca în același loc ore întregi, iar o talpă prea mică sau deformată poate irita călcâiul și degetele. La început apare doar roșeață sau usturime, apoi pot apărea bășici, bătături și fisuri. Dacă o bășică se sparge, pielea rămâne mai expusă la microbi.
Pentru că piciorul este aproape complet descoperit, cresc și riscurile de tăieturi sau înțepături provocate de cioburi, scoici, așchii ori alte obiecte de pe sol. Orice rană trebuie curățată și protejată, iar dacă apar roșeață care se extinde, umflătură, căldură locală, puroi sau durere tot mai mare, este nevoie de evaluare medicală. În privința ciupercilor, șlapii pot fi chiar utili în dușuri comune, vestiare sau la piscină, pentru că reduc contactul direct cu podeaua. Problema apare atunci când aceeași pereche rămâne umedă și murdară sau este purtată ore întregi fără să se usuce. Cel mai simplu este să îi speli regulat, să îi lași să se usuce complet și să nu îi împrumuți. Iar după duș sau plajă, usucă bine și spațiile dintre degete.
Cu ce să înlocuiești șlapii. Cum alegi încălțămintea de vară comodă
Pentru zilele în care mergi mult sau stai ore întregi în picioare, sandalele cu baretă la spate sunt o alegere mai bună decât șlapii foarte plați. Piciorul rămâne fixat, degetele nu mai trebuie să se încordeze ca să țină încălțămintea, iar o talpă bine conturată susține mai bine bolta. Și grosimea tălpii contează. O talpă prea subțire transmite aproape toate șocurile de pe asfalt către picior, în timp ce una moderat groasă și ușor amortizată face mersul mai confortabil. Înainte să cumperi o pereche, îndoaie talpa: ar trebui să cedeze mai ales în zona degetelor, acolo unde se flexează și piciorul, dar să nu se plieze ușor la jumătate și nici să se răsucească excesiv.
Pentru plimbări mai lungi, caută modele cu talpă aderentă, sprijin pentru boltă și una sau mai multe barete care țin bine piciorul. Dacă mergi pe teren denivelat, în excursii sau prin parcuri, sandalele tehnice ori pantofii sport ușori sunt mai potriviți decât încălțămintea deschisă și instabilă. Mărimea corectă este la fel de importantă. Degetele și călcâiul nu trebuie să depășească marginile, iar piciorul nu ar trebui să alunece înainte la fiecare pas. Partea din față trebuie să fie suficient de lată, astfel încât degetele să stea relaxate.
Ideal este să probezi încălțămintea spre finalul zilei, când picioarele pot fi puțin umflate. Mergi câteva minute cu ea și vezi dacă apare presiune, frecare sau senzația că piciorul joacă în interior. Dacă te doare din magazin, nu te baza pe ideea că „se va lăsa”. Șlapii pot rămâne pentru drumuri scurte la piscină, vestiar sau plajă. Pentru oraș, navetă, festivaluri ori zile cu mult mers, sunt mai potrivite sandalele fixate la spate sau pantofii sport ușori și respirabili.
