Legătura Castelului Rhedey cu familia regală britanică. Intriganta poveste a familiei Rhedey
Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure, aflat în județul Mureș, este un monument de arhitectură important pentru regiunea Transilvaniei.
Clădirea este un exemplu de seamă al stilului arhitectural din epoca sa. În prezent, acesta este considerat unul dintre cele mai impresionante castele din România, datorită arhitecturii sale remarcabile și istoriei bogate.
Familia Rhédey, a cărei istorie este strâns legată de acest castel, este una dintre cele mai influente și vechi familii nobiliare maghiare, cu rădăcini care se întind încă din secolul al XIII-lea.
De asemenea, acest castel se numără în prezent printre cele mai frumoase obiective turisitce din Mureș, pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
Familia Rhédey și legătura cu castelul
Potrivit tradiției, familia Rhédey are origini în clanul Aba și este asociată cu regele Samuel Aba al Ungariei.
Este recunoscută ca una dintre cele mai prestigioase familii nobiliare maghiare.
Clanul Aba derivă din prințul Csaba, fiul lui Attila, conform relatărilor din Cronica pictată de la Viena, care îi prezintă pe Ed și Edemen drept strămoșii lui Samuel, ca fiind fiii lui Csaba, născut dintr-o relație cu o femeie din Horezm.
Perspectivele istoricilor Gyula Kristó și László Szegfű aduc o altă viziune asupra originii clanului Aba, sugerând că acesta ar putea avea rădăcini într-un neam khazar, care s-a unit cu maghiarii înainte de migrarea acestora în Bazinul Carpatic în jurul anului 895.
Conform acestei teorii, numele și originile khazare ale lui Samuel sugerează o posibilă convertire la iudaism în familie.
Paul Lazăr Tonciulescu susține că numele "Aba" ar confirma originea khazară, deoarece "abba" în limba ebraică înseamnă "tată".
Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure este un monument arhitectural cu o istorie bogată, reprezentativ pentru regiunea Mureșului. Reconstrucția sa în stil neobaroc a avut loc între anii 1807 și 1809, fiind realizată de către nobilul László Rhédey, proprietarul de atunci.
Originea castelului este învăluită în incertitudini. Potrivit zvonurilor, acesta ar fi fost precedat de o mănăstire medievală. În timpul reformei protestante din secolul al XVI-lea, familiile Barcsai și Kornis au ridicat un prim castel în jurul anului 1569, considerat predecesorul celui existent astăzi.
Familia Rhédey a devenit asociată cu castelul în secolul al XVII-lea, primul lor reprezentant fiind János Rhédey. Existau deja mai multe camere și o pivniță în anul 1632, iar o inscripție din „epoca Rhédey” atestă construcția în 1663.
În secolul al XIX-lea, castelul era înconjurat de grădini frumoase, fiind locul nașterii contesei Claudine Rhédey, antecesoarea familiei regale britanice.
De-a lungul secolului XX, castelul a trecut prin diverse etape de proprietate și utilizare, de la familia de negustori Schuller, la comunitatea locală care l-a folosit în scopuri administrative, și ulterior ca școală generală între anii 1948 și 2010.
În prezent, după o amplă restaurare finanțată de Ministerul Culturii și finalizată în 2015, castelul este folosit în scopuri culturale și turistice. Aici au loc expoziții, evenimente culturale și turistice, în timp ce unele săli sunt dedicate unor personalități locale precum Bodor Péter și Victor Datu.
Castelul, cu cele 13 săli împrejmuite de un hol în formă de U, decorate cu fresce baroce și zugrăvite în alb, este spectaculos. În septembrie 2019, castelul a găzduit expoziția „Mysteria Residentiae Rhédey”, prezentând viața familiei și destinul tragic al contesei Claudia. Astăzi, intrarea în castel este permisă doar cu ghid și la ore fixe, conform programului disponibil online sau telefonic.
Ghidajul este oferit în limbile română, maghiară și engleză, iar grupurile mari sunt tratate cu prioritate.
Castelul Rhédey este și astăzi un obiectiv turistic și un centru cultural și istoric important în regiunea Mureșului.
Legătura Castelului Rhedey cu familia regală britanică
De Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure se leagă o poveste interesantă care se înfiripă cu viața aristocratei Claudia Rhédey, strămoașa Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii.
Vizitatorii muzeului pot explora această poveste remarcabilă.
Claudia Rhédey, contesă și stră-stră-străbunica Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, a trăit o viață plină de evenimente tragice și romantice. A murit la doar 29 de ani, în urma unui accident în timpul unei călătorii unde își vizita soțul, principele Alexandru Paul al Wurttemberg-ului, la Gratz.
Tragica sa moarte a fost urmată de un gest de devotament uluitor din partea soțului, care a păstrat inima contesei într-o sticluță și a condus personal caii cortegiului funerar până la Sângeorgiu de Pădure.
Castelul Rhédey, care și-a căpătat forma actuală în 1809, ascunde în zidurile sale multe povești și secrete.
Restaurat complet în 2019, acest obiectiv turistic primește acum vizitatori din toate colțurile lumii, atrăgându-i cu o expoziție unică în România, intitulată “Mysteria Residentiae Rhédey”, care explorează viața contesei Claudia Rhédey.
Expoziția a fost rezultatul unor cercetări efectuate de specialiștii Muzeului Național Secuiesc din Sfântul Gheorghe, oferind o perspectivă detaliată asupra vieții și moștenirii contesei. Prin obiectele și documentele expuse, vizitatorii pot vedea lumea aristocrată de altădată.
O altă parte a legendei se leagă de Biserica Reformată din apropiere, unde se află cripta familiei Rhédey. Aici se odihnește contesa Claudia, alături de alți membri ai familiei. Cripta a fost redeschisă special pentru a primi trupul său, conform unei dorințe a contesei.
Povestea vieții și moștenirii Claudiei Rhédey este una extrem de interesantă iar prezența ei este resimțită în fiecare colț al castelului și al bisericii în care își doarme somnul veșnic.
Despre orașul Sângeorgiu de Pădure
Sângeorgiu de Pădure își are rădăcinile în cele mai vechi timpuri istorice, lucru atestat de descoperirile arheologice din epoca bronzului, fierului și perioada romană.
Primele așezări umane s-au înfiripat pe terasele și dealurile din apropiere, în timp ce în epoca romană, aici trecea drumul roman (cunoscut sub numele de drumul "sari") spre interiorul provinciei Dacia.
După perioada migrațiilor, locul a fost continuu locuit, iar localitatea, a cărei existență datează, cel puțin din secolele 11-13, este atestată în documente încă din anul 1333. Numele său inițial, "Sângeorgiu" (Sancto Georgio în latină), este o reverență la Sfântul Gheorghe, protectorul bisericii și al localității.
Ulterior, în izvoarele documentare mai târzii, apare sub numele de Erdoszentgyorgy - Sângeorgiu de Pădure, cu privire la originea componentei "Padure" existând opinii divergente. Unii cred că provine de la pădurile din împrejurimi, în timp ce alții susțin că denumirea vine de la numele unei familii.
Din punct de vedere administrativ, etnic și confesional, Sângeorgiu de Pădure a servit ca tranzit și legătură între secui, comitate regale și scaune săsești. În perioada medievală și modernă, a fost o așezare de mărime mijlocie, aparținând Scaunului Mureș.
La recensământul general din 1850, numărul locuitorilor de etnie română cu limba maternă română era mai mare decât cel al etnicilor maghiari.
Evenimentele istorice majore, precum Primul și Al Doilea Război Mondial, au influențat și ele destinul comunității. După al Doilea Război Mondial, a început un proces de transformare socio-economică, cu reforma agrară, naționalizarea și dezvoltarea unor unități economice și culturale noi.
În 2003, fosta comună a devenit oraș, marcând o nouă etapă în istoria sa.
