Castelul Filipescu-Kretzulescu, locul idilic din România care pare desprins din povești. Cât te costă să îți faci nunta aici
Castelul Filipescu-Kretzulescu, cunoscut și sub numele de Conacul Filipescu Drăjneanu, este un important monument istoric situat în satul Drajna de Jos, comuna Drajna.
Acesta se află pe un teren cu o bogată istorie, locuit încă din epoca bronzului. Numeroase vestigii arheologice din această perioadă, precum și urme ale unor castre romane, au fost descoperite în regiune.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
În prezent, acesta este considerat unul dintre cele mai impresionante castele din România, datorită arhitecturii sale remarcabile și istoriei bogate.
De asemenea, acest castel se numără în prezent printre cele mai frumoase obiective turisitce din Prahova, pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
Castelul Filipescu-Kretzulescu - istoric
Primul mare proprietar al moșiei Drajna a fost Constantin Filipescu-Mărgineanu, un căpitan și cronicar de renume, nepotul domnitorului Șerban Cantacuzino. Un alt membru notabil al familiei, Nicolae Filipescu, a construit biserica Sfântul Alexandru din satul Drajna de Jos.
După ce moșia a fost devastată de trupele otomane, Alexandru Filipescu-Drajneanul (1787-1856) a reușit să refacă domeniul familiei. În timpul lui Alexandru Filipescu, au fost construite zidurile care înconjoară curtea castelului și au fost turnate șase tunuri din bronz cu monograma sa.
Tot în această perioadă, conacul cel mare a fost restaurat, devenind o clădire impunătoare cu trei nivele, decorată în stil occidental sub influența artistului francez Charles Colson, un prieten apropiat al boierului. Biserica conacului, având hramul "Sfântul Alexandru", a fost pictată de I. Vintilescu, iar în capelă se află cavoul familiei, acoperit cu un bloc de marmură.
Construcția inițială a fost realizată de Alexandru Filipescu, un pasionat de artă și sculptură, care a înființat și o vastă bibliotecă, aducând valoroase cărți din Paris.
Castelul, construit pe trei nivele (parter și două etaje), avea douăzeci și șapte de camere și diverse facilități, inclusiv o pivniță spațioasă la subsol. La parter se aflau camerele oaspeților, mobilate cu lemn masiv de nuc, iar sala de arme, bogat decorată, era un punct de atracție deosebit.
Pe timpul iernii, castelul nu era locuibil din cauza condițiilor meteo. Pentru a remedia această problemă, Alexandru Filipescu a construit un "conac de iarnă", cu șase camere și un hol, unde familia se muta în sezonul rece. În 1854, castelul a trecut în posesia familiei Kretzulescu, după ce fiica lui Alexandru Filipescu s-a căsătorit cu Aga Constantin Kretzulescu.
Moșia și casa Kretzulescu din București au rămas în posesia Elenei Kretzulescu.
Cutremurul din 1914 a provocat pagube semnificative, distrugând aproape jumătate din castel. În 1915, Elena Kretzulescu, împreună cu fiul său, Dumitru Warthiadi, au început renovarea castelului, respectând planul original. Castelul a fost modernizat, fiind dotat cu băi moderne, apă curentă și curent electric.
De-a lungul timpului, castelul a fost afectat de diverse evenimente istorice. A fost ocupat de trupele germane în 1916 și jefuit de trupele sovietice în 1945. Ulterior, castelul a avut diferite funcții, inclusiv sediu al Gospodăriei Agricole de Stat, orfelinat, cămin de odihnă pentru sportivi și sanatoriu TBC.
În ciuda numeroaselor distrugeri și renovări, castelul renovat de Elena Kretzulescu reprezintă una dintre puținele reședințe boierești din Țara Românească care s-a păstrat până în zilele noastre.
Povestea familiei Filipescu-Kretzulescu și a castelului a fost documentată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi în cartea sa intitulată „Istoria castelului din Drajna, a regiunii înconjurătoare și a familiei ce-l stăpânește de peste 300 de ani”.
Biserica Filipeștilor
Biserica Filipeștilor, situată în Drajna de Jos, este o clădire de o importanță istorică semnificativă, adăpostind cavoul familiei Filipescu. Capela a fost construită în 1844 de către Alexandru Filipescu și a servit inițial drept capelă privată pentru familie.
Charles Colson, un artist francez și prieten al boierului, a proiectat și pictat interiorul capelei. Picturile lui Colson au fost realizate pe pânze vaste, care au fost apoi fixate pe pereții capelei.
În 1892, Elena Kretzulescu a restaurat biserica, iar picturile originale ale lui Colson au fost înlocuite cu picturi murale realizate de I. Vintilescu.
Tablourile lui Colson, cu excepția uneia reprezentând Răstignirea, au fost pierdute în timpul Primului Război Mondial. Această ultimă lucrare a fost salvată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi și montată în salonul mare al castelului.
Tâmpla capelei, sculptată din lemn de nuc masiv, a fost realizată chiar de Alexandru Filipescu. În 1977, biserica a suferit daune grave în urma unui cutremur, fiind necesară refacerea turlei într-un stil românesc.
Biserica, cunoscută și sub numele de Biserica Sf. Alexandru, găzduiește cavoul familiei Filipescu, marcat cu un bloc de marmură pe care sunt săpate numele membrilor familiei: Alexandru Filipescu (1787-1856), soția sa Profira (1790-1888), fiica lor Maria Kretzulescu (1835-1878) și nepoata Elena Kretzulescu (1857-1930).
În 1897, Elena Kretzulescu a comandat un orologiu de la Casa Borel din Paris, care a fost instalat în turla bisericii. În spatele bisericii se află o clopotniță masivă din piatră, care, până în 1916, adăpostea trei clopote mari ce purtau monograma lui Alexandru Filipescu.
Alexandru Filipescu a demonstrat un interes profund pentru artă și știință, aducând la Drajna cărți valoroase din Paris și instalând un glob ceresc și un ceas solar în fața castelului. Conacul de iarnă construit de Filipescu avea șase camere și un hol, fiind utilizat pe timp de iarnă datorită zidurilor groase și călduroase.
Astăzi, Biserica Filipeștilor este o dovadă fie a istoriei bogate și a moștenirii culturale a familiei Filipescu, fiind un punct de atracție pentru vizitatori și un simbol al continuității.
Castelul Filipescu-Kretzulescu astăzi
Astăzi, Castelul Filipescu-Kretzulescu a fost reconstruit și restaurat cu mare grijă, păstrând elementele originale ale acestei proprietăți istorice.
Conacul Filipescu, situat pe un teren de 13.000 de metri pătrați și având o suprafață construită de 1.000 de metri pătrați, este un loc ideal pentru organizarea de evenimente într-un cadru deosebit.
Renovările au transformat conacul într-o destinație populară pentru nunți, botezuri și alte evenimente speciale, oferind meniuri diverse și pachete premium pentru oaspeți. Cel mai ieftin meniu pentru nuntă pornește de la 125 de euro și include open bar, hostess, ospătari și aranjamente florale.
În plus, camerele conacului pot fi închiriate, iar facilitățile includ și o piscină pentru a asigura confortul și satisfacția vizitatorilor.
Castelul Filipescu-Kretzulescu se alătură altor clădiri emblematice proiectate de arhitectul Paul Gottereau, cum ar fi Palatul CEC de pe Calea Victoriei și Biblioteca Centrală Universitară București.
Reședința restaurată a familiei Filipescu continuă să fie un exemplu remarcabil de patrimoniu arhitectural și cultural, atrăgând vizitatori și admiratori din întreaga lume.
Cadrul este unul de poveste, ideal pentru un eveniment deosebit și spectaculos. Pe site-ul oficial poți vedea diferitele oferte și prețuri, însă există și secțiunea de contact, unde poți discuta detalii pentru evenimentul tău special.
