Traditiile sarbatorilor de iarna cu specific banatean: pitarai, colinde, Craciun in doua etape
Banatul ofera o diversitate culturala foarte bogata, iar traditiile regionale din preajma Craciunului dateaza de sute de ani. In unele sate din regiune, respectarea obiceiurilor din strabuni e ca o lege nescrisa.
Traditia colindului are un loc aparte in datina banateana. Colinde diversificate, cu texte foarte lungi, servirea mesei din Ajun pe podea sau impartirea Craciunului in doua etape sunt doar cateva din obiceiurile care pentru localnici inseamna bucuria nasterii Domnului.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Pitaraii, sau colindatul copiilor, este momentul mult asteptat de micutii care traiesc la sat. In dimineata de Ajun, se trezesc cu noaptea in cap si merg din casa in casa sa dea de veste ca se apropie Craciunul. In semn de multumire, gazdele ofera daruri specifice: mere, turta dulce, biscuiti.
In partea de nord-est a Banatului se deosebesc cetele de colindatori. Cu numele de “Colindat cu dube”, feciorii satului se organizeaza in grupuri foarte mari, bat in tobe si recita colinde cu texte foarte lungi. In repertoriu au un numar de aproximativ 60 de colinde, foarte sofisiticate si ample, care redau intocmai ritualurile specifice.
Diversitatea etnica a zonei este data si de faptul ca Sarbatoarea Craciunului are loc de doua ori. In 24-25 decembrie, dar si in 6-7, cand evenimentul este dedicat sarbilor, ucrainienilor sau romanilor asa-zisi “stilisti” (romani care merg la Biserica pe stilul vechi). Pentru ei, masa din seara de Ajun are o insemnatate aparte. Cele 7-9 feluri de mancare, obligatoriu de post, sunt servite pe podea , unde se presara paie de grau, peste care se pune fata de masa si ulterior tacamurile. Un alt simbol ce se evidentiaza este arderea in soba a unei ramuri de stejar, care va fi taiata si adusa acasa chiar in seara de Ajun. “Obiceiul se traduce in felul urmator: asa cum soarele are nevoie in perioada aceasta de energie pentru a se revigora si a mari ziua, asa ramura arsa poate ajuta familia”, a declarat profesorul Otilia Hedesan.
.webp)
