Crestinii ortodocsi sarbatoresc astazi Botezul lui Iisus Hristos. Traditii si obiceiuri de Boboteaza
Pe 6 ianuarie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste Botezul lui Iisus Hristos, sau Boboteaza. Aceasta zi incheie ciclul sarbatorilor de iarna care incep in Ajunul Craciunului.
Prima mentiune despre existenta acestei sarbatori, dateaza din secolul al II-lea. La inceput, Boboteaza era praznuita in Rasarit impreuna cu Nasterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. In Apus nu avem dovezi despre tinerea acestei sarbatori inainte de secolul al IV-lea. Din secolul al IV-lea a fost adoptata si de apuseni. Tot atunci au fost despartite cele doua mari sarbatori: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului si 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.
In credinta ortodoxa, sarbatoarea reaminteste de botezul Domnului in apa Iordanului la varsta de 30 de ani, inainte de a pasi in viata publica. Potrivit traditiei, la Boboteaza se savarseste slujba de sfintire a apelor ‘Agheasma Mare’, care are semnificatia simbolica de act de regenerare cosmica (pamantul primeste germenii noii creatii, transfigurata prin sfintirea apelor).
Sarbatoarea Bobotezei a mai primit si numele de sarbatoarea luminilor sau a luminarii, pentru ca prin contactul cu apa sfintita crestinii isi asuma o umanitate pozitiva, ‘prin innoirea Duhului Sfant’, botezul fiind randuiala initierii in crestinism si primirii in Biserica.
Traditii si obiceiuri
Se crede ca in ziua de 6 ianuarie apele pamantului sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului. La Boboteaza, preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
In aceasta zi, in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa.
Tot de Boboteaza, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.
Se mai spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna.
Despre fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se spune ca se vor marita in acel an.
Vremea din ziua de Boboteaza o prevesteste, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Daca ploua, urmeaza o iarna lunga, iar timpul frumos prezice o vara frumoasa. Daca bate crivatul, este semn ca vor fi roade bogate, iar daca va curge apa din streasina, se va face vin bun. Totodata, daca de Boboteaza pomii sunt imbracati in promoroaca, va fi belsug si sanatate.
