Razboiul pentru plaje intre bogati si saraci. O tara si-a marit suprafata cu UN SFERT folosind nisip furat

In ultimii ani, presa si organizatiile ecologiste au inceput sa ridice valul care ascundea unul dintre cele mai bizare circuite internationale ale contrabandei: traficul cu nisip. Nu e vorba de folosirea sa ca material de constructii, ci de nisipul fin de pe plajele unor tari din Lumea a Treia care ajunge sa fie vandut ilegal unor state bogate.

Hotii care isi fura singuri plaja
Pe plajele din Republica Capului Verde, una dintre cele mai sarace tari, oamenii vin zilnic intre reflux si flux, cand nivelul marii este cel mai scazut, ca sa adune nisipul. Tara se lauda cu unele dintre cele mai frumoase plaje din lume, dar acestea au ajuns sa fie limitate la zona resorturilor turistice, in afara carora peisajul e mai degraba deprimant din cauza “hotilor de nisip”. Iar consecintele nu se simt doar la malul marii: din cauza lipsei stratului protector de nisip, apa sarata a inceput sa se infiltreze in sol si pe terenurile situate in apropierea coastelor localnicii nu mai pot cultiva absolut nimic.

Iar fenomenul nu e limitat la aceasta mica tara africana. Contrabanda cu nisip loveste in egala masura si Kenya, Sierra Leone, Maroc sau Jamaica. Insula caraibiana a ajuns in 2008 in centrul unei ample anchete dupa ce nisipul din fata unui resort in constructie a disparut peste noapte. Potrivit BBC, peste 500 de camioane de nisip au fost furate atunci, probabil cu complicitatea politiei din Jamaica.

Citește și

Misterul bilelor verzi de pe o plaja din Australia. "Am calcat pe una, nu stiam daca e vie sau nu"

Plajele din Maroc au capatat si ele un aspect de peisaj selenar, scrie Le Monde. Unele tari precum Benin, Senegal sau Liberia au inceput deja sa ia masuri impotriva hotilor de nisip, temandu-se atat de consecintele ecologice, cat si de cele economice: fara plaje nu au nicio sansa pe piata internationala a turismului.

Rezerve strategice de nisip
In Benin guvernul a inceput chiar sa creeze rezerve de nisip in incercarea de a combate efectele furturilor, din cauza carora nivelul marii a crescut iar coastele tarii sunt afectate de eroziune. Oamenii continua insa sa se implice in trafic, deoarece, potrivit presei locale, castiga in jur de 100 de dolari pe camion incarcat – dublul salariului mediu din aceasta tara.

Organizatia ecologista Coastal Care tine evidenta plajelor afectate de acest tip de activitate ilegala. Pana acum au gasit astfel de cazuri in aproape o treime din statele lumii. “Furturile de nisip duc la erodarea coastelor, afecteaza grav fauna si flora plajelor si in multe cazuri au un impact negativ si asupra altor ecosisteme asociate cu plajele”, spun cei de la Coastal Care, citand mai multe studii realizate de universitati din Statele Unite. Mai ales ca nu toata lumea fura nisip cu galeata, precum oamenii din Capul Verde: in alte tari plajele sunt furate cu camioane sau chiar cu vapoare uriase de transport.

Citeste si: Cum au furat localnicii unui sat din Romania nisipul pentru digul care trebuia sa-i protejeze

Tari cu bani, dar fara plaja
Ce se intampla insa cu nisipul? O mica parte e folosita de locuitorii din aceste tari sarace la constructii. Cea mai mare parte este insa exportat catre state mai bogate, care vor sa isi extinda sau sa isi imbunateasca plajele. Dubai-ul, de pilda, a avut nevoie de 600 de milioane de tone de nisip pentru faimoasa insula palmier, nisip provenind in general din importuri.

Cel mai spectaculos caz e insa cel din Singapore, un stat care, potrivit unui raport al ecologistilor de la Global Witness, si-a marit suprafata cu aproape un sfert folosind nisip din Vietnam, Malaysia, Cambodgia, Indonezia si alte tari. Unele dintre acestea au interzis in cele din urma exporturile de nisip dupa ce au constatat efectele negative ale acestora: de pilda, insulele din arhipelagul indonezian Riau au inceput sa dispara, acoperite de ape.

Contrabanda continua, insa, dimensiunile comertului cu nisip al statului Singapore fiind estimate la un sfert de miliard de dolari. Practic, tarile bogate isi maresc plajele pe seama celor sarace. Un regizor francez a dedicat fenomenului si un documentar, intitulat “Razboaiele nisipului”.

De unde isi ia Romania nisipul
Traficul cu nisip nu e limitat insa doar la Asia, Africa si America Latina. Reporterii de la Spiegel au descoperit ca si Germania are nevoie de astfel de importuri. Nemtii isi aduc nisipul de pe fundul Marii Baltice si al Marii Nordului prin dragare, o operatiune care distruge orice forma de viata din adancul apelor.

Si tara noastra are nevoie de nisip pentru plajele sale. In primavara anului trecut autoritatile au decis sa refaca plajele care s-au micsorat prea mult - Mamaia Sud, Constanta Nord si Sud, Constanta oras si Eforie Nord, unde in fiecare an dispar cate doi metri de nisip. In cazul romanesc, insa nisipul care va fi folosit la refacerea plajelor va fi extras fie din Dunare, fie din Marea Neagra. 

Lucrarea va fi executata chiar de firma olandeza care a construit spectaculoasa insula palmier din Dubai. Proiectul este sustinut de Uniunea Europeana si se vor folosi 2,5 milioane de metri cubi de nisip. Suprafata plajelor de pe litoralul romanesc se va mari cu un sfert iar multe portiuni vor fi largite cu cel putin 100 de metri.

Radu Pirca

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui