O romanca plecata de 25 de ani in SUA ne prezinta viitorul. Cum a inspirat-o scoala americana sa creeze primul hanorac smart
CNN, New York Post, International Business Times si cunoscutele site-uri de tehnologie Engadget si The Verge au prezentat inventia romancei.
Alina Balean e un nume mai cunoscut in Statele Unite ale Americii decat in Romania. Alaturi de indianca Rucha Patwardhan, romanca a creat primul hanorac inteligent din lume. Nu e un dispozitiv a la James Bond, care face lucruri SF cand apesi pe nasturi. Haina inventata de Alina Balean poate sa iti inteleaga miscarile si stie cum o atingi.
Exista un set de gesturi prestabilite la care haina reactioneaza si poate sa trimita SMS-uri, de exemplu. Foloseste un modul GSM, mai multi senzori si o placa Arduino. Alina spune ca hanoracul sau poate fi folosit pe post de gadget de securitate. Daca mergi noaptea pe strada si esti atacat de cineva, e suficient sa iti rasucesti o maneca, iar el va suna discret la politie fara sa trezeasca suspiciunea atacatorului.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Pentru ca hanoracul e un gadget total nou, e mai putin important ce gesturi recunoaste si ce face cand le identifica. Ce a reusit sa demonstreze romanca este ca hainele smart pot fi folosite intr-o multitudine de moduri, iar tehnologia care sta la baza lor este accesibila oricui.
Hanoracul romancei, creat in cadrul unui proiect pentru scoala
Alina Balean a plecat din Romania inainte de Revolutie, cand avea doar 4 ani. “Tatal meu a incercat sa scape de doua ori, in ’87 si in ’88. A reusit in cele din urma si ii multumesc in fiecare zi ca a avut curajul sa riste si sa ne ofere o viata mai buna”, spune ea. S-au stabilit pana la urma in Florida, unde Alina si-a petrecut mare parte din copilarie. Cand a venit timpul sa-si aleaga cariera, Alina s-a orientat spre designul grafic si si-a luat licenta in publicitate, insa spune ca n-a gasit suficiente oportunitati si s-a reorientat. “Fara niciun avertisment, mi-am dat demisia si m-am mutat la New York. Singurul meu plan era sa fac ceva maret. Am fost admisa la Universitatea din New York dupa 6 luni. De atunci, viata mea e o aventura”.
Hanoracul sau inteligent a fost un experiment construit cu prilejul unui curs de la Universitatea din New York. Si-a dorit sa demonstreze ca ar trebui sa comunicam si prin gesturi, nu doar prin butoane. “Am vrut sa punem sub semnul intrebarii viitorul aspect al mobilului si sa readucem in discutie aspectul uman al comunicarii”. A realizat protitipul in doar trei zile, apoi a inceput sa adauge mai multe gesturi, imbunatatind softul. “Cred ca in total am petrecut vreo 60 de ore la proiect. Si 80% din timp doar am cusut!”, spune ea.
Hanoracul este un gadget inovator, laudat in presa straina dar are, in acest moment o singura problema: partea electronica nu e impermeabila si deci el nu poate fi spalat.
Spre deosebire de scolile romanesti, care se descurca in regim de avarie de ani de zile, in SUA tinerii sunt indemnati sa isi puna in practica si cele mai indraznete proiecte. “Scoala ne incurajeaza sa si producem fizic ideile care ne vin. Si universitatea dispune de toate resursele de care avem nevoie. Avem de exemplu freze CNC pentru lemn, aparate de debitare cu laser, imprimante 3D si, bineinteles, o comunitate fantastica”.
Alina Balean spune ca scoala ii ajuta pe americani sa vina cu inovatii, insa ea reprezinta doar o parte din ecuatie. “Cred ca mai degraba spiritul antreprenorial din SUA reprezinta pepiniera startup-urilor. Cand te uiti in jurul tau si vezi ca oamenii care muncesc si au succes, simti ca poti face orice. Si, intr-o buna zi, chiar te apuci sa faci asta si iti iese”.
Chiar daca e plecata din tara de peste 25 de ani, este la curent cu ce se intampla Romania. Mai are rude in tara, pe care le vizeteaza destul de des. Pentru incurajarea tinerilor cu idei, spune ca autoritatile ar trebui sa faca mai multe. “Sa ii ajute pe tineri sa isi infiinteze companii. Ar trebui sa creeze si incubatoare de idei, spatii care sa incurajeze colaborarea. Totodata, universitatile din Romania ar trebui sa creeze centre de antreprenoriat, unde studentii sa poata beneficia de sfaturi, fonduri si consultanta, inclusiv legala”, spune Alina Balean.
Cum va arata tehnologia viitorului
Romanca stabilita in SUA crede ca micile firme infiintate de tineri pot avea un cuvant de spus in domeniul tehnologiei chiar si atunci cand se lupta cu companiile mari. “Luati doar exemplul Pebble. Au strans 10 milioane de dolari din crowdfunding. Cred ca daca poti sa-ti spui povestea asa cum trebuie, atunci ai o foarte mare sansa. Iar imprimantele 3D din ce in ce mai ieftine si microcontrollerele iti permit sa creezi prototipuri relativ ieftine si sa poti accesa astfel sume mai mari de bani”, spune ea.
Crede ca, in viitor, gadgeturile purtabile, sau wearables, vor fi tot mai intalnite. Iar electronica din interiorul hainelor inteligente va avea dimensiuni extrem de mici. “La modul ideal, ar trebui sa nu prea vedem nimic, pentru ca tehnologia se miniaturizeaza din ce in ce mai mult. Tind sa am incredere in cloud si in posibilitatea device-urilor de a-i folosi beneficiile”.
Oricand de mult ar aprecia progresul tehnologiei, Alina sustine ca nu e o fana a cipurilor implantate sub piele. “Asa cum cred ca acum ne putem ridica de la calculator, sau putem lasa telefonul, tableta, tot asa, ca oameni ar trebui sa avem posibilitatea si dreptul de a trai intr-o lume care sa nu fie guvernata de device-urile pe care le folosim. Oricat de implicata as fi in lumea asta a tehnologiei, ma uit la tatal meu. Nu este deloc implicat si nici influentat si vad ca modul lui de comunicare e complet diferit de al meu. Tocmai de aceea cred ca ar trebui sa construim o lume care sa permita si asta”.
Text: Andrada Fiscutean, Alex Iacob / editori www.yoda.ro