Cât de rezistente sunt blocurile româneşti la cutremure. Harta orașelor vulnerabile
30 de oraşe din România apar ca extrem de vulnerabile la un cutremur major în datele autorităţilor.
Vorbim despre o harta a clădirilor expertizate tehnic şi în care locuiesc zeci de mii de oameni, dar nimeni nu ştie cu exactitate câţi pentru că primăriile numără doar apartamentele.
Cu toate acestea autorităţile consolidează câte o clădire pe an, iar până acum banii alocaţi pentru astfel de reparaţii capitale nu s-au cheltuit niciodată. Arhitecţii susţin introducerea inspecţiilor tehnice periodice ca să ştim cu toţii cât de rezistente sunt blocurile româneşti.
Unul dintre oraşele pline de clădiri cu bulină este Iaşi. Aici conform listei aveam aproximativ 200 de clădiri expertizate. Un bloc turn cu 10 etaje are 200 de apartamente şi este unul dintre imobilele care prezintă pericol în caz de cutremur. Până acum nu au fost consolidată nici o clădire din oraş, potrivit datelor Minsterului Dezvoltării. Pe deasupra, autorităţile nici măcar nu ştiu câţi oameni locuiesc în aceste imobile. Locuitorii din bloc sunt îngrijoraţi.
Locatar: "După cutremur crăpase pe undeva. Blocul asta a fost construit peste o groapă de unde oamenii luau argilă. Nu a fost propus pentru reconsolidare, s-a făcut doar izolaţia. Nu mi-e frică de altceva, doar de cutremur. Ăsta când vine, am terminat-o."
Locatara: "Nici nu văd dacă e pusă bulină sau nu. Ar trebui să ne fie frică şi nouă care stăm în apropiere. În caz de cutremur nici nu poţi ieşi afară."
Cutremurele din Vrancea radiază de regulă fie spre sud-vest, fie spre Moldova, în funcţie de adâncimea la care se produc. Acestea sunt zonele în care provoacă cele mai mari pagube. Pe hartă vedem 27 de oraşe în care sunt clădiri expertizate deja tehnic care au bulină. Asta înseamnă că în caz de cutremur de peste 7 pe Richter, aceste imobile au 50% şanse să cadă. Sunt câteva în Dorohoi, în Iaşi aproape 200, Bacău aproape 60, Galaţi şi Brăila au foarte multe.
În toată zona Munteniei centrale la cum arată datele vor fi pagube serioase la un seism major. De remarcat că pe hartă nu apare de exemplu oraşul Panciu, care la cutremurul din 1940 a fost distrus complet. Nu înseamnă că acum e un oraş sigur ci doar că autorităţile nu au făcut nicio expertiză acolo, la fel ca în toate celelalte oraşe lipsă de pe această hartă.
Specialiştii susţin că toate clădirile ar putea avea probleme, nu numai cele expertizate
Bogdan Suditu, arhitect: "Ar trebui introdus un ITP al clădirii, să ştim cu toţii câte ziduri lipsesc, cum stă cldirea, ce pericole sunt.”
În Capitală, cele mai vulnerabile zone din punct de vedere al solului sunt în Sectoarele 2, 1, 5 şi 6. Însă în privinţa clădirilor, cele mai multe sunt în zona centrală.
