Analiză The Economist. Dragnea, printre liderii cu probleme penale care conduc din umbră
Jurnaliștii de la The Economist fac o radiografie a liderilor Europei care nu pot ocupa funcții de conducere din cauza problemelor penale, dar care sunt la putere prin intermediul oamenilor lor de încredere.
POLONIA
Primul exemplu dat de The Economist este cel al Poloniei, iar jurnaliștii amintesc de vizita secretarului de stat american Rex Tillerson în această țară, în urmă cu câteva săptămâni. În Varșovia, puterea nu se află în palatul prezidențial, în cancelaria premierului sau în Parlament.
Din acest motiv, Tillerson a fost nevoit să ajungă la sediul partidului de guvernământ Lege și Justiție (PiS) - aflat într-o clădire din colțul capitalei, care împarte spațiul cu un restaurant japonez.
Acolo a fost întâmpinat de Jaroslaw Kaczynski, care conduce partidul, dar care nu ocupă nicio funcție constituțională, în afara celei de parlamentar.
”Europenii s-au obișnuit să aibă de-a face cu șoferi care stau pe locul din spate atunci când Vladimir Putin a condus Rusia din poziția de premier, în perioada 2008-2012, în timp ce Dmitri Medvedev i-a ținut locul cald la președinție. Însă, acum, ei sunt mai aproape de casă. Domnul Kaczynski este poate cel mai cunoscut nume dintre aceștia. Premierii îi fac toate plăcerile. În decembrie, el a scăpat de Beata Szydlo, pentru a-i face loc lui Mateusz Morawiecki, ajutorul său. Decizia a fost luată pentru a îmbunătăți relațiile neomogene ale Poloniei cu partenerii europeni, iar suavul domn Morawiecki, vorbitor de limba engleză, este văzut ca fiind un exponent mai convingător al viziunilor șefului său. Însă liderii Europei știu cine conduce cu adevărat.” - spun cei de la The Economist.
Domnul Kaczynski a ales să stea în umbră, probabil pentru a evita inflamarea unei mari părți a populației din Polonia, care detestă brandul său de naționalist populist.
ROMÂNIA
Însă, în alte locuri, condamnările penale i-au ținut departe de scenă pe unii politicieni.
”În România, o condamnare pentru falsificarea de voturi îl ține departe de birou pe Liviu Dragnea, care conduce Partidul Social Democrat, aflat la guvernare. De asemenea, el este acuzat și de alte fapte de corupție. În schimb, el conduce o serie de premieri neimpresionanți, în timp ce își duce partidul într-o luptă împotriva unui 'stat paralel', inclusiv împotriva conducerii anti-corupție, și trece legi care fac mai greu procesul de atacare a corupției.
În ianuarie, Viorica Dăncilă, un membru obscur al Parlamentului European, a devenit al 5-lea premier al României în ultimii 2 ani.” - se arată în The Economist.
CEHIA
În Republica Cehă, Andrej Babis, un fost mogul transformat în politician, este acuzat de corupție și nu a putut să formeze o majoritate parlamentară de când partidul său, ANO (”Da”) a câștigat cele mai multe voturi, în octombrie 2017.
El este premier, dar probabil că nu pentru mult timp, pentru că potențialii săi parteneri de coaliție și-au condiționat suportul de demisia sa.
Însă, la fel ca și PiS și PSD, și ANO este un partid condus de un singur om, iar dacă Babis va fi dat la o parte, va continua să conducă prin interpuși.
ITALIA
Apoi este Italia. Este imposibil de făcut o predicție a rezultatului alegerilor din 4 martie, însă una din posibilități este de victorie a coaliției de dreapta, care este formată din 3 partide. Iar partidul lui Berlusconi, Forza Italia, ar putea câștiga cele mai multe locuri în Parlament.
La fel ca și Dragnea, o condamnare penală - în acest caz fiind vorba de o fraudă de taxe - îl împiedică pe Berlusconi să fie premier, cel puțin până anul viitpor, însă el are locotenenți fideli.
Cel mai posibil nume pentru funcția de premier este Antonio Tajani, președinte al Parlamentului European, care a eșuat în a scăpa de aerul de mediocritate în această funcție, dar care are virtutea de a rămâne loial lui Berlusconi.
Tajani a fost și purtător de cuvânt al partidului Forza Italia, fondat în 1993.
Liderii internaționali nu au încredere în ”figuranții politici”
Însă partenerii internaționali pot negocia foarte greu cu ”figuranții politici”, mai scrie The Economist, în care nu au încredere.
Iar summit-urile europene depind de încrederea mutuală dintre lideri, că fiecare dintre ei vor începli acasă ceea ce au promis la Bruxelles. ”Cum se poate face asta, când adevărații lideri sunt la mii de kilometri depărtare?”, se întreabă jurnaliștii.
Cât a fost premier, vreo 2 ani, Szydlo a cerut uneori ca summit-urile să fie suspendate, ca să câștige timp să dea telefon acasă, să ceară instrucțiuni ...
”În România, Klaus Iohannis a fost adeseori un zid împotriva exceselor Partidului Social Democrat. Și chiar și premierii care au fost numiți de PSD și care se presupuneau că trebuiau să execute voința stăpânului au arătat că pot prinde gustul funcției. Din acest motiv, Dragnea a scăpat de mulți dintre ei.” - mai scrie The Economist.
”Dar nu așa se conduce o țară. Liderii care sunt lipsiți de responsabilitate față de alegători pun în pericol democrația și subminează instituțiile.
Guvernarea de bază devine dificilă când liniile autorității sunt încețoșate, iar premierii servesc figurile care nu ocupă în mod formal o funcție” - este concluzia celor de la The Economist.
Etichete: cehia, Jaroslaw Kaczynski, Liviu Dragnea, Polonia, PSD, romania,
Dată publicare:
