Financial Times: Luptele anticorupţie din România arată limitele influenţei Uniunii Europene. Kovesi, sub presiune

O luptă care scoate la iveală şi vulnerabilităţi ale Uniunii Europene, continuă Financial Times.

Publicația începe analiza cu câteva detalii din contextul românesc al luptei anticorupţie. Punctul de pornire al materialului este cazul lui Radu Mazăre.

"Radu Mazăre este un showman, un fost primar roman, care a apărut pe coperta Playboy şi a stârnit indignare purtând o uniformă nazistă la o prezentare de modă. Acum, fostul oficial roman de la malul Mării Negre, confruntat cu acuzaţii de corupţie, s-a refugiat în Madagascar, de unde a transmis că se va întoarce doar dacă va avea parte de un proces corect", scrie Financial Times.

Procesul lui este doar o parte a războiului care a escaladat, dus împotriva corupţiei din România, care a implicat mulţi politicieni şi chiar Comisia Europeană.

Citește și

Interviu cu Papa Francisc, din avion, după vizita din România

"Laura Codruta Kovesi, şeful anticorupţiei din ţară, este sub presiune; susţinătorii ei se tem că va fi îndepărtată din funcţie, ca parte a revizuirii pe care Guvernul o face sistemului de justiţie. Acest lucru a declanşat proteste de stradă şi a arătat limitele mecanismelor de control ale Uniunii Europene asupra României, de la integrarea din 2007", continua analiza semnata de Michael Peel.

Bucureştiul face parte din grupul capitalelor europene, alături de Varşovia şi Budapesta, care a intrat în dispută cu Comisia Europeană, pe tema domniei legii, precizeaza publicatia.

Următoarea etapă care ar putea dinamita bătălia din România este prezentarea raportului cerut de Guvernul Dancila asupra activităţii Laurei Codruta Kovesi la conducerea DNA, mai scriu britanicii.

Financial Times nu omite sa mentioneze nici declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene la adresa situaţiei de la Bucureşti, de miercuri seară.

Jean-Claude Juncker a făcut câteva "aluzii diplomatice" la această situaţie controversată, scriu jurnaliştii, în timpul vizitei pe care premierul Viorica Dancila, al treilea prim-ministru roman într-un an, a făcut-o la Bruxelles.

Întrebat de Financial Times despre temerile în privinţa destinului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Juncker a spus: "Urmărim îndeaproape toate lucrurile care, să spunem pe un ton neutru, trebuie să fie urmărite".

Financial Times prezinta intregul context de la Bucureşti, începând cu primele încercări ale puterii de la Bucureşti de a modifica Legile Justiţiei: când Guvernul a încercat să dezincrimineze abuzul în serviciu acum un an, cele mai mari proteste de stradă de la căderea comunismului în 1989 l-au forţat să dea înapoi, scriu jurnaliştii.

Mii de oameni au protestat faţă de modificările propuse pentru Justiţie, în vreme ce Juncker şi Frans Timmermans şi-au exprimat îngrijorarea, mai scrie publicatia.

Financial Times a vorbit cu Aurelia Enache, din Cojasca, Dâmbovița.

"Ne uităm la ştiri cât de mult putem", spune femeia, care lucrează într-un magazin dintr-un sat aflat la 50 de kilometri de Bucureşti, care se declară un luptător impotriva corupţiei.

"Poate că opinia noastră nu contează", a adăugat românca.

În centrul controversei este Liviu Dragnea, aminteşte Financial Times, preşedintele Partidului Social-Democrat, văzut drept arhitectul acestei reevaluări a sistemului judiciar. Acesta a negat acuzaţiile care i se aduc în câteva cazuri penale, inclusiv unul care implică 21 de milioane din fondurile UE, deschis anul trecut, după ce procurorii anticorupţie au primit informaţii de la OLAF.

Dragnea se raportează la instituţiile europene deopotrivă ca la nişte aliaţi şi duşmani: avocatul lui a spus că plănuieşte să atace la Curtea Europeană de Justiţie o condamnare pe care o are în România pentru fraude electorale.

Financial Times aminteşte că România, alături de Bulgaria, este monitorizată în mod special, în ceea ce priveşte progresele pe care le face în lupta contra corupţiei.

"Toată situaţia arata şi cât de vulnerabile sunt mecanismele pe care Uniunea Europeană le are, pentru a sancţiona derapajele de la domnia legii şi de la valorile comune. Monitorizarea UE include publicarea unui raport anual, dar procesului îi lipsesc sancţiunile".

O concluzie la care ajunge Financial Times este că dorinţa României de a intra în spaţiul Schengen este una dintre pârghiile de presiune pe care Bruxelles-ul le are la Bucureşti.

Articol recomandat de sport.ro

Fanii au „explodat” după ce Marseille și-a schimbat sigla: „Nu știu dacă să plâng sau să vomit”