Urșii polari ar putea dispărea până la sfârșitul acestui secol, din cauza încălzirii globale

urs polar
StirilePROTV

După cum se știe, gheața arctică a scăzut constant în ultimii ani, de când s-a început monitorizarea prin satelit, în 1979, și până acum. Însă un nou studiu vine cu o predicție și mai ”rece”.

 

Astfel, până la sfârșitul acestui secol, gheața de mare arctică ar putea dispărea în timpul verii, ceea ce ar putea conduce la dispariția urșilor polari și a altor specii dependente de gheață.

Ultima zonă de gheață” este o regiune care conține cea mai veche și cea mai groasă gheață arctică. Se întinde pe o suprafață de peste 1 milion de kilometri pătrați, de la coasta de vest a arhipelagului canadian arctic până la coasta de nord a Groenlandei. Când oamenii de știință au vorbit despre această regiune de gheață de 4 metri grosime, au crezut că va dura zeci de ani.

Dar acum, spun cei de la Live Science, în ambele scenarii, cele mai optimiste și pesimiste legate de schimbările climatice, gheața mării se va subția dramatic până în 2050.

Citește și
Incalzire globala
Reducerea încălzirii globale de la 2 grade la 1,5 grade Celsius ar putea fi diferenţa dintre viaţă şi moarte
Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Cel mai optimist scenariu, în care emisiile de carbon sunt imediat și drastic reduse, pentru a preveni cea mai gravă încălzire, ar putea duce la o porțiune limitată de gheață care va rezista în regiune.

În cel mai pesimist scenariu, în care emisiile continuă la ritmul lor actual de creștere, gheața de vară - și urșii polari și focile care trăiesc pe ea - ar putea dispărea până în 2100, au anunțat cercetătorii într-un nou studiu.

"Din păcate, noi suntem într-un experiment masiv," spune unul dintre co-autorii studiului, Robert Newton, un cercetator senior de cercetare la Lamont-Doherty Earth Observatory la Universitatea Columbia.

"Dacă gheața dispare, ecosisteme întregi dependente de gheață se vor prăbuși și va începe ceva nou" - a spus omul de știință.

 

Învelișul de gheață marină arctică crește și se micșorează în fiecare an, ajungând la o întindere minimă la sfârșitul sezonului de vară din septembrie, înainte de a reveni în toamnă și iarnă, pentru a atinge o întindere maximă în martie.

Dar, pe măsură ce dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră contribuie din ce în ce mai mult la încălzirea atmosferei, întinderea gheții marine a ajuns la limitele de scădere în ultimii 15 ani, conform Centrului Național de Date privind Zăpada și Gheața (NSIDC).

Mai rău, NSIDC raportează că cantitatea de gheață arctică mai veche și mai groasă, care a supraviețuit cel puțin unui sezon de topire, este la un nivel record, în jur de un sfert din totalul înregistrat de primele studii realizate prin satelit în urmă cu 40 de ani.

O scădere mai dramatică a acoperirii cu gheață ar putea avea un efect paralizant asupra vieții animalelor care locuiesc pe gheață sau sub rețeaua de gheață în mișcare, inclusiv algele fotosintetice, crustacee minuscule, pești, foci, balene și urși polari.

Deoarece sunt prădători specializați, urșii polari (Ursus maritimus) ar fi deosebit de vulnerabili la dispariție dacă nu ar mai fi gheață. Adaptate pentru a se ascunde pe gheața mării, urșii arctici vânează prin atacarea focilor care ies la suprafață pentru a respira.

 

Urșii polari au fălcile adaptate pentru consumul de grăsime moale și carne - și, deși urșii au fost văzuți schimbându-și dieta, trecând la ouă de păsări marine și caribou în timp ce erau pe uscat - un studiu din 2015 publicat în revista Frontiers in Ecology and the Environment a constatat că acele calorii pe care le câștigă din aceste surse de hrană nu le egalează pe cele pe care le consumă atunci când caută hrană.

Această schimbare rapidă a habitatului ar putea face ca urșii polari să dispară sau să ducă la o încrucișare mai extinsă cu urșii grizzly (Ursus arctos horribilis), ale căror zone se extind spre nord, pe măsură ce climatul se încălzește. Acest proces ar putea înlocui, în cele din urmă, urșii polari cu urși hibrizi "pizzly". Cu toate acestea, în scenariul mai pesimist, cu emisii în creștere, cercetătorii se așteaptă ca gheața de vară și ecosistemul dependent de gheață să dispară.

„Acest lucru nu înseamnă că va fi un mediu sterp, lipsit de viață”, a spus Newton. „Vor apărea lucruri noi, dar poate dura ceva timp până când noile creaturi vor invada.”

 

Articol recomandat de sport.ro
Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său
Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său
Citește și...
VIDEO Efectele grave ale crizei climatice. Cum va arăta Pământul înghițit de ape, în viitor
VIDEO Efectele grave ale crizei climatice. Cum va arăta Pământul înghițit de ape, în viitor

Încălzirea globală rapidă va duce la o secetă istorică, inundații mortale și evenimente neobișnuite de topire în Arctica. De asemenea, va provoca o creștere constantă a nivelului mării.

Reducerea încălzirii globale de la 2 grade la 1,5 grade Celsius ar putea fi diferenţa dintre viaţă şi moarte
Reducerea încălzirii globale de la 2 grade la 1,5 grade Celsius ar putea fi diferenţa dintre viaţă şi moarte

O jumătate de grad Celsius poate părea puţin, dar experţii în climă spun că o încălzire a planetei cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile din secolul al XIX-lea în comparaţie cu o creştere de 2 grade Celsius ar putea fi diferenţa dintre viaţă şi moarte. 

Efectele schimbării climei se văd dramatic și în România. Infernul din Grecia ar trebui să fie o lecție
Efectele schimbării climei se văd dramatic și în România. Infernul din Grecia ar trebui să fie o lecție

Începe un nou sezon ”România, te iubesc!”. Se încheie o vară în care planeta ne-a dat un semnal dur: a fost oficial măsurată drept cea mai călduroasă perioadă înregistrată pe continentul nostru.

Cel mai mare lac cu apă sărată din Orientul Mijlociu, transformat într-un pustiu arid de nisip și sare
Cel mai mare lac cu apă sărată din Orientul Mijlociu, transformat într-un pustiu arid de nisip și sare

Inundațiile catastrofale de luna trecută, din Europa, sunt probabil urmarea schimbărilor climatice provocate de om, arată un nou studiu. Efectele schimbărilor climatice se pot vedea, dramatic, la Urmia în Iran. 

Groenlanda se încălzeşte rapid: A plouat pentru prima dată în istorie pe vârfurile ghețarilor
Groenlanda se încălzeşte rapid: A plouat pentru prima dată în istorie pe vârfurile ghețarilor

Pentru prima dată de când se fac consemnări, precipitaliile au căzut în weekend pe cel mai înalt punct din Groenlanda, la peste 3.000 de metri deasupra nivelului mării, sub formă de ploaie şi nu de zăpadă.

Recomandări
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta

Prima ninsoare serioasă din acest sezon a provocat haos pe drumurile din țară și pe calea ferată. Cele mai mari probleme au fost pe Drumul Național 1, unde, joi înainte de răsărit, un TIR a intrat într-un parapet la Bușteni, blocând complet circulația.

BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui

BEC pentru alegerea preşedintelui României a decis înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online care îl ilustrează pe candidatul independent Călin Georgescu şi nu conţin codul de identificare al mandatarului financiar.

Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”
Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a afirmat că nu se pune problema desfiinţării unor oficii poştale, aşa cum anunţase directorul Poştei Române.