Virusurile sunt de un tip specific, cunoscut sub numele de bacteriofagi, care infectează doar bacteriile și sunt utilizați pentru tratarea pacienților cu infecții persistente. În cadrul testelor de laborator, un „cocktail” de viruși proiectați de inteligența artificială a distrus bacteriile E. coli care erau rezistente la bacteriofagii naturali, scrie News.ro
Dr. Brian Hie, inginer chimist la Universitatea Stanford din California, a folosit modele de limbaj genomic - echivalentul genetic al modelelor mari de limbaj (LLM) care stau la baza chatbot-urilor cu inteligență artificială. Aceste modele tratează secvențele genetice ca pe un limbaj și au fost folosite pentru a proiecta genomuri funcționale de bacteriofagi. Virusurile au fost apoi create în laborator și puse în contact cu E. coli într-o cultură de laborator.
Capacitatea de a „proiecta rapid” genomuri și de a le adapta pentru a ținti bacterii specifice, depășindu-le în același timp mecanismele de rezistență, ar putea „transforma terapia cu bacteriofagi” și „ar extinde arsenalul de instrumente biotehnologice”, au scris cercetătorii în revista Science.
Cercetătorii avertizează asupra riscurilor privind siguranța
Însă, dincolo de beneficiile potențiale, oamenii de știință au afirmat că această cercetare ridică „puncte de vedere importante privind biosiguranța, biolimitarea și biosecuritatea” și i-au îndemnat pe cei care proiectează genomuri întregi să „consulte atât specialiști în siguranță, cât și în securitate pe tot parcursul proiectului”.
Într-un articol însoțitor, prof. Tom Inglesby și dr. Moritz Hanke de la Centrul pentru Securitate Sanitară al Universității Johns Hopkins din Baltimore au întărit avertismentul, scriind: „Deși acest lucru este promițător pentru aplicațiile din domeniul științelor vieții, ridică totodată întrebări urgente privind biosiguranța și biosecuritatea. Capacitatea de a compune genomuri virale folosind inteligența artificială generativă există acum; nu și mecanismele necesare pentru a controla în siguranță utilizarea acestei tehnologii”.
Hie și colegii săi au folosit modele de inteligență artificială numite Evo1 și Evo2 pentru a proiecta noile genomuri virale. Modelele au fost antrenate pe date genetice provenite de la 2 milioane de bacteriofagi. Codul genetic al virusurilor care pot infecta plante, oameni sau alte animale a fost exclus în mod intenționat din antrenamentul inteligenței artificiale, pentru a reduce riscul ca aceasta să proiecteze viruși periculoși.
Doar 16 dintre bacteriofagii creați s-au dovedit viabili
AI a generat mii de potențiale genomuri, dintre care cercetătorii au selectat aproape 300 pentru a le produce în laborator. Acestea au fost introduse în bacterii, care au citit codul genetic și au produs noii bacteriofagi. Procesul nu a fost eficient: doar 16 bacteriofagi s-au dovedit viabili, dar un amestec al acestora a depășit rapid rezistența în cazul a două tulpini diferite de E. coli.
Genomurile bacteriofagilor sunt minuscule, dar Inglesby și Hanke au afirmat că, totuși, cercetarea a demonstrat că inteligența artificială generativă poate crea genomuri virale funcționale. Nu se știe dacă aceeași abordare ar putea fi aplicată și altor viruși, dar cei doi au precizat că nu ar trebui continuate cercetările asupra agenților patogeni care ar putea infecta oamenii, animalele sau plantele.
„Astfel de genomuri ar putea codifica noi agenți patogeni care nu pot fi ținuți sub control prin măsurile de combatere existente”, au scris ei.
