Studiu. Cele mai vechi continente din Calea Lactee ar putea fi cu 5 miliarde de ani mai vechi decât cele de pe Pământ
Mai multe exoplanete de la marginea galaxiei noastre ar fi putut forma continente – cu forme avansate de viață – cu 5 miliarde de ani mai devreme decât Pământul, arată o nouă cercetare.
Asta înseamnă că ar putea exista mai multe lumi în Calea Lactee, care adăpostesc viață extraterestră chiar mai avansată decât a noastră.
Astrobiologii cred că o planetă trebuie să aibă anumite caracteristici pentru a susține viața: oxigen în atmosferă, ceva care să protejeze organismele de radiațiile periculoase și apă lichidă, pentru început.
Deși masele mari de uscat nu sunt strict necesare pentru apariția organismelor vii, istoria Pământului arată că acestea sunt importante pentru ca viața să se dezvolte și să existe pentru perioade lungi de timp. Prin urmare, dacă o exoplanetă a avut continente înaintea Pământului, înseamnă că pe acea planetă ar putea exista viață mai veche și mai avansată.
Această gândire a determinat-o pe Jane Greaves, astronom la Universitatea Cardiff din Marea Britanie, să răspundă la întrebare: Când au apărut primele continente pe o planetă din galaxia noastră? Se pare că este posibil ca continentele - și poate viața - a două exoplanete să fi apărut cu patru până la cinci miliarde de ani înaintea celor de pe Pământ.
Dacă viața de pe o altă planetă a avut un avans de cinci miliarde de ani, aceasta "ar putea găzdui viață mai evoluată decât noi", a scris Greaves într-un studiu, publicat în numărul din septembrie al revistei Research Notes of the American Astronomical Society, potrivit Space.com.
Continentele se formează datorită tectonicii plăcilor, mișcarea plăcilor de rocă ce plutesc deasupra măruntaielor topite ale unei planete. Căldura din nucleul unei planete împiedică magma să se întărească și să oprească mișcarea continentelor.
Această căldură provine de la elementele radioactive - cum ar fi uraniul-238, toriul-232 și potasiul-40 - din nucleul planetei, care degajă energie pe măsură ce se dezintegrează.
Cele mai multe dintre aceste elemente radioactive provin din evenimente cosmice catastrofale, cum ar fi exploziile de supernove și coliziunile dintre coji moarte de stele gigantice, cunoscute sub numele de stele neutronice. Urme ale acestor elemente pot fi detectate în lungimile de undă ale luminii emise de stele.
În noua sa lucrare, Greaves a folosit nivelurile de uraniu-238 și potasiu prezente în stelele din apropiere, plus vârstele stelelor măsurate de satelitul Gaia, pentru a estima momentul în care o ipotetică planetă stâncoasă din jurul fiecăreia dintre aceste stele a devenit suficient de fierbinte pentru ca tectonica plăcilor să apară.
Ea a descoperit că primele continente s-au format în jurul stelelor asemănătoare Soarelui din apropiere cu până la 2 miliarde de ani mai devreme decât a început tectonica plăcilor pe Pământ. Cele mai vechi continente de pe o stea apropiată se află în jurul stelei HD 4614, la aproximativ 20 de ani lumină de Pământ. Cu toate acestea, timpul de început al Pământului este mediu pentru vecinătatea noastră cosmică.
Totuși, două stele ies în evidență: Planetele a două stele puțin mai mici decât Soarele nostru (HD 76932 și HD 201891), situate la 70, respectiv 110 ani lumină de noi, într-o regiune cunoscută sub numele de "discul gros", ar fi putut forma continente cu până la 5 miliarde de ani mai devreme decât noi.
Pe baza eșantionului său de doar 29 de stele și a celor mai bune estimări actuale ale astronomilor privind probabilitatea ca o planetă să fie locuibilă, Greaves a scris: "numai în acest eșantion ar putea exista două sisteme cu biosfere mai avansate decât aici, pe Pământ".
