Posibile dovezi de viață pe o planetă aflată la 120 de ani-lumină de Pământ. Descoperirea făcută de NASA
Oamenii de știință de la NASA au anunțat existența unui posibil ocean de apă rară pe o exoplanetă gigantică, aflată la zeci de ani-lumină depărtare și, de asemenea, un indiciu chimic al unui posibil semn de viață.
Descoperirea „intrigantă” a fost făcută de telescopul James Webb al agenției spațiale, aflat la 120 de ani-lumină de Pământ, în constelația Leo, pe baza unor studii anterioare ale regiunii realizate cu ajutorul predecesorilor lui Webb, Hubble și Kepler, scrie The Guardian.
Cercetătorii au numit exoplaneta K2-18 b, o denumire banală pentru un obiect cu un asemenea potențial de importanță. Cu o masă de aproape nouă ori mai mare decât cea a Pământului, aceasta este, conform Nasa, „o exoplanetă Hycean, una care are potențialul de a poseda o atmosferă bogată în hidrogen și o suprafață acoperită de un ocean de apă”.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Agenția spațială a declarat că observațiile sale privind compoziția chimică a atmosferei planetei sugerează posibilitatea existenței unei lumi oceanice. „Abundența metanului și a dioxidului de carbon și lipsa amoniacului susțin ipoteza că ar putea exista un ocean de apă sub o atmosferă bogată în hidrogen în K2-18 b”, a precizat agenția.
Dar agenția a făcut aluzie și la o posibilitate și mai remarcabilă, în legătură cu potențiala descoperire a unei molecule numite sulfură de dimetil (DMS), care, pe Pământ, este produsă doar de viață.
„Cea mai mare parte a DMS din atmosfera terestră este emisă de fitoplanctonul din mediile marine”, se arată în comunicatul de presă al Nasa.
Cu toate acestea, prezența DMS nu a fost încă confirmată și necesită investigații suplimentare. „Viitoarele observații Webb ar trebui să fie în măsură să confirme dacă DMS este într-adevăr prezent în atmosfera lui K2-18 b la niveluri semnificative”, a declarat Nikku Madhusudhan, astronom la Universitatea din Cambridge și autor principal al cercetării NASA.
Nu ar fi prima dată când NASA găsește indicii ale prezenței apei pe alte planete. Anterior, vapori de apă au fost descoperiți pe o exoplanetă mai mică, HAT-P-11b, de mărimea aproximativă a planetei Neptun din constelația Cygnus, aflată, de asemenea, la 120 de ani lumină distanță.
Dar oamenii de știință sunt entuziasmați de această revelație, chiar dacă avertizează că aceasta nu înseamnă neapărat că planeta ar putea susține viața.
„Descoperirile noastre subliniază importanța de a lua în considerare diverse medii locuibile în căutarea vieții în altă parte”, a declarat Madhusudhan. „În mod tradițional, căutarea vieții pe exoplanete s-a axat în principal pe planetele stâncoase mai mici, dar lumile Hycean mai mari sunt mult mai favorabile observațiilor atmosferice”.
Orbitând în jurul stelei pitice reci K2-18, exoplaneta, cu o rază de 2,6 ori mai mare decât cea a Pământului, se află în ceea ce Nasa numește zona locuibilă, o regiune din jurul unei stele în care pot fi prezente planete cu apă lichidă.
Interiorul său conține probabil o manta mare de gheață de înaltă presiune, asemănătoare cu Neptun, spune Nasa, dar probabil are o atmosferă mai subțire, bogată în hidrogen, și o suprafață oceanică. Se preconizează că lumile hiacice au oceane de apă, dar pe K2-18 b este posibil ca oceanul să fie prea fierbinte pentru a fi locuibil.
Existența planetei a fost descoperită pentru prima dată de misiunea K2 a NASA în 2015, dar tehnologia îmbunătățită a lui Webb față de telescoapele anterioare a permis o analiză mai detaliată, iar dezvăluirea că ar putea fi o lume oceanică. Oamenii de știință au reușit să studieze o fracțiune minusculă din lumina stelei în timp ce aceasta trecea prin atmosfera exoplanetei.
„Acest rezultat a fost posibil doar datorită gamei extinse de lungimi de undă și sensibilității fără precedent a lui Webb, care a permis detectarea robustă a caracteristicilor spectrale cu doar două treceri”, a declarat Madhusudhan. „Pentru comparație, o singură observație a tranzitului cu Webb a oferit o precizie comparabilă cu opt observații cu Hubble, efectuate pe parcursul a câtorva ani și într-o gamă relativ îngustă de lungimi de undă”.
NASA a sărbătorit în iulie prima aniversare a funcționării telescopului spațial Webb prin publicarea unei imagini „fără precedent” a celei mai apropiate regiuni de formare a stelelor de Pământ.
În puțin mai mult de un an, telescopul a permis oamenilor să privească mai aproape ca niciodată până acum spre originile universului și a produs imagini de înaltă rezoluție ale unor lumi îndepărtate și ale structurilor misterioase care le înconjoară.
Printre acestea se numără faza „rară și trecătoare” a unei stele aflate în pragul morții, galaxii timpurii formate la doar 350 de milioane de ani după Big Bang și dovezi ale unor „galaxii spărgătoare de univers”, mult mai mari decât credeau oamenii de știință că este posibil, cu potențialul de a răsturna teoriile actuale ale cosmologiei.