Studiu. Care sunt cele 2 țări care ar rezista după o catastrofă: război nuclear, supervulcan sau lovitură de asteroid
Cercetătorii sunt de părere că Australia și Noua Zeelandă sunt țările care ar putea rezista cel mai bine după o catastrofă - nucleară sau de mediu - pentru a relansa civilizația umană.
Studiul publicat în revista Risk Analysis, citat de The Guardian, spune despre Australia, Noua Zeelandă, Islanda, Insulele Solomon și Vanuatu că sunt țările insulare cele mai capabile să producă suficientă hrană pentru populația lor după o "catastrofă bruscă, care ar reduce lumina solară", cum ar fi un război nuclear, un supervulcan sau impactul cu un asteroid.
Cercetătorii scriu că ar exista "probabil grupuri de supraviețuitori pe întreaga planetă chiar și în cel mai grav" scenariu, iar cei din țările cele mai rezistente ar avea cele mai mari șanse de a evita un colaps preindustrial.
Autorii au comparat 38 de țări insulare în funcție de 13 factori despre care au spus că ar putea prezice succesul ca stare de supraviețuire post-apocaliptică, inclusiv producția de alimente, autosuficiența energetică, producția și efectul dezastrului asupra climei.
Australia și Noua Zeelandă - ambele țări, producătoare de produse agricole solide și situate departe de locurile probabile ale precipitațiilor nucleare din emisfera nordică - au ocupat primele poziții, Australia obținând cele mai bune rezultate generale.
"Rezerva de aprovizionare cu alimente a Australiei este gigantică", concluzionează studiul, "cu un potențial de a hrăni multe zeci de milioane de oameni în plus".
Infrastructura relativ bună a Australiei, surplusul energetic vast, securitatea sanitară ridicată și bugetul apărării, toate acestea au ajutat-o să ajungă în fruntea clasamentului. Cu toate acestea, Australia a avut un factor major în defavoarea sa: legăturile sale militare relativ strânse cu Regatul Unit și SUA au făcut ca Australia să devină o țintă mai probabilă în cazul unui război nuclear.
În acest domeniu, Noua Zeelandă a prezentat unele avantaje, potrivit autorilor, datorită statutului său de lungă durată de țară fără arme nucleare. Rezistența sa în cazul unei scăderi abrupte a temperaturii globale, provocată de o perioadă de întuneric (peste tot în Noua Zeelandă este relativ aproape de ocean, ceea ce o amortizează în cazul unor scăderi extreme de temperatură) ar fi, de asemenea, de ajutor.
"Avem această economie de export de alimente foarte eficientă care ar putea hrăni de mai multe ori populația Noii Zeelande doar din exporturi", a declarat unul dintre autorii studiului, profesorul Nick Wilson de la Universitatea Otago din Wellington. Chiar și în cel mai pesimist scenariu - o reducere cu 61% a recoltelor în timpul unei ierni nucleare prelungite - neozeelandezii ar avea totuși destulă mâncare”, a adăugat el.
În ciuda abundenței de alimente din Noua Zeelandă și a poziției sale înalte în ceea ce privește indicatorii de coeziune socială, o oprire a comerțului mondial ar putea precipita colapsul social în mod gradat, a adăugat Wilson.
"Sunt îngrijorat de o falsă securitate pentru Noua Zeelandă", a spus Wilson. Țara nu mai dispune de nicio instalație de rafinare a combustibilului și este intens dependentă de importurile pentru motorina, pesticidele și utilajele necesare pentru a-și susține sectorul agricol dominant.
Alte țări insulare ar fi capabile să producă suficientă hrană într-o astfel de criză, au scris Wilson și coautorul Dr. Matt Boyd, dar probabil că prăbușirea industriei și a coeziunii sociale ar pune sub semnul întrebării capacitatea lor de rezistență.
China, Rusia și Statele Unite ar putea înregistra o scădere a producției de alimente de până la 97% în cazul modelelor de iarnă nucleară și ar fi nevoite să se bazeze pe noi tehnologii de producție alimentară.
