Legătura dintre Shakespeare, o maimuță și durata de viață a Universului. Un cimpanzeu are 5% șanse să scrie acest cuvânt
Doi matematicieni australieni spun că au demontat o veche zicală conform căreia, dacă i se acordă o perioadă infinită de timp, o maimuță care apasă tastele pe o mașină de scris ar scrie în cele din urmă operele complete ale lui William Shakespeare.
Cunoscută ca „teorema maimuței infinite”, experimentul-gândire matematic a fost folosit de multă vreme pentru a explica principiile probabilității și ale aleatoriului, scrie BBC.
Cu toate acestea, un nou studiu al cercetătorilor din Sydney Stephen Woodcock și Jay Falletta a descoperit că timpul necesar unei maimuțe care tastează la întâmplare să reproducă piesele, sonetele și poeziile lui Shakespeare ar fi mai lung decât durata de viață a universului nostru.
Ceea ce înseamnă că, deși este adevărată din punct de vedere matematic, teorema este „înșelătoare”, spun ei.
Pe lângă abilitățile unei singure maimuțe, studiul a făcut și o serie de calcule bazate pe populația globală actuală de cimpanzei, care este de aproximativ 200.000.
Rezultatele au indicat că, chiar dacă fiecare cimpanzeu din lume ar fi fost înrolat și capabil să tasteze într-un ritm de o tastă pe secundă până la sfârșitul universului, ei nici măcar nu s-ar apropia de a scrie lucrările lui Shakespeare.
Ar exista o șansă de 5% ca un singur cimpanzeu să tasteze cu succes cuvântul „banane” în timpul vieții sale. Și probabilitatea ca un cimpanzeu să construiască o propoziție aleatorie - cum ar fi „Eu cimpanzeu, deci sunt” - este de 1 la 10 milioane de miliarde de miliarde, indică cercetarea.
Teoria morții termice, cea mai larg acceptată cu privire la sfârșitul universului
„Nu este plauzibil ca, chiar și cu viteze de tastare îmbunătățite sau cu o creștere a populațiilor de cimpanzei, munca maimuțelor să fie vreodată un instrument viabil pentru dezvoltarea unor lucrări scrise non-triviale”, spune studiul.
Calculele folosite în lucrare se bazează pe cea mai larg acceptată ipoteză pentru sfârșitul universului, care este teoria morții termice.
În ciuda numelui său, așa-numita moarte termică ar fi de fapt lentă și rece.
Pe scurt, este un scenariu în care universul continuă atât să se extindă, cât și să se răcească - în timp ce totul în el se stinge, se degradează și se estompează.
„Această descoperire plasează teorema printre alte puzzle-uri și paradoxuri de probabilitate... unde utilizarea ideii de resurse infinite dă rezultate care nu se potrivesc cu ceea ce obținem atunci când luăm în considerare constrângerile universului nostru”, a spus profesorul asociat Woodcock într-un studiu. declarație despre lucrare.
.webp)
