Interviu cu fizicianul Cristian Presură: ”Nu cred că vom trăi apocalipsa, dar civilizațiile avansate se pot autodistruge"

Într-un interviu pentru News.ro, el a vorbit despre viitorul omenirii, despre explozia pseudo-științei în mediul online, despre ura cu care se confruntă oamenii de știință pe internet și despre marile întrebări ale fizicii — de la găurile negre la viteza luminii.

„Pe termen scurt nu văd apocalipsa. Dar pe termen lung, o civilizație poate să se autodistrugă"

Întrebat dacă trebuie să ne temem de viitor, fizicianul face o distincție clară între perspectiva pe termen scurt și cea pe termen lung. Pe durata vieților noastre, nu vede un scenariu catastrofic.

„Depinde pe ce scară de timp ne uităm! Părerea mea este că pe noi, oamenii, pentru că trăim foarte puţin pe acest pământ, ne interesează pe termen scurt. Şi pe termen scurt nu îl văd apocaliptic", a spus Presură.

Riscurile reale apar, în viziunea lui, pe o scară de timp de mii sau milioane de ani. Bombele nucleare și, mai ales, super-inteligența artificială sunt factori de risc pe care îi menționează explicit. Problema fundamentală, explică el, nu este tehnologia în sine, ci decalajul dintre avansul tehnologic și cel moral.

Citește și

Artemis 2, misiune îndeplinită. Omul a ajuns dincolo de Lună, la cea mai mare distanță de Pământ din istorie. Urmează Marte

„O civilizaţie în care sigur super-inteligenţa va juca un rol are, într-adevăr, o posibilitate mai ridicată, cred eu, să se auto-distrugă dacă nu reuşeşte să îşi construiască valorile morale în pas cu tehnologia", a explicat fizicianul.

Această idee, spune el, oferă chiar un răspuns posibil pentru celebrul Paradox Fermi — întrebarea de ce nu am detectat până acum civilizații extraterestre avansate: pentru că multe dintre ele s-ar fi putut autodistruge înainte de a ajunge să ne contacteze.

Cum a ajuns un fizician să aibă 241.000 de abonați pe YouTube

Totul a pornit de la o apariție întâmplătoare pe un canal de YouTube popular din România. Presură a fost invitat la Horia, iar videoului respectiv i-a mers bine. Abonații au început să curgă spre canalul său personal, deși la acea vreme nu conținea decât filmulețe de familie.

„Băiatul meu, care îmi urmărea canalul de YouTube, îmi spunea: «Cristi, mai ai încă 200 de abonaţi!». Mai trecea o oră, zicea: «Mai ai încă 500 de abonaţi!»", povestește el.

Succesul l-a convins că merită să încerce popularizarea științei în format video. Scria deja cărți — printre care „Fizica povestită" — și mai apăruse la televizor, iar YouTube i s-a părut un pas firesc. Dar drumul nu a fost lipsit de compromisuri, pe care le recunoaște deschis.

„Probabil că eu am reuşit pentru că m-am ambiţionat, probabil că am avut şi o anumită chestie a mea şi, ce este cert, am făcut şi multe compromisuri! Sunt unele titluri care încearcă să atragă oamenii. Subiectele sunt făcute în aşa fel încât să atragă oamenii. Modul de prezentare este adeseori prea simplificat. Da, am făcut şi eu compromisuri de genul ăsta ca să crească numărul de vizualizări", a declarat Presură.

De ce nu încearcă mai mulți oameni de știință să explice lumea pe înțelesul tuturor

Presură spune că nu sunt puțini cei care au încercat — problema e că majoritatea au renunțat. Sunt, în opinia sa, două motive principale: audiența scăzută și valul de ură din comentarii.

Cu cât un canal este mai specializat și mai riguros, cu atât vizualizările scad. Mulți cercetători, povestește el, s-au oprit după ce au văzut că videoclipurile lor nu depășeau câteva sute de vizionări.

Al doilea obstacol este mai greu de gestionat. O colegă cercetătoare, spune fizicianul, se explica bine și era pasionată de popularizare, dar s-a retras după ce a primit un volum copleșitor de înjurături în comentarii.

„A zis că ea nu vrea să aibă de-a face cu aşa ceva, ea vrea să popularizeze, să vorbească despre ştiinţă, dar dacă îşi ia atâta ură nu vrea! Şi, pur şi simplu, s-a retras!", a povestit Presură.

„N-am trecut peste ură. Am momente în care trebuie să mă plimb 10 minute"

Cristian Presură recunoaște că nici el nu este imun la impactul emoțional al atacurilor online. Deși blochează activ utilizatorii agresivi pe Facebook, există momente în care valul devine copleșitor.

„N-am trecut! N-am trecut, sincer să fiu. Am şi eu momente în care pur şi simplu… Te înjură direct cu nişte cuvinte de ură şi stai şi te întrebi: «Ce are omul ăla cu mine?»", spune el.

A încercat chiar să automatizeze procesul de blocare prin intermediul unui agent de inteligență artificială. Soluția funcționa tehnic, dar Facebook l-a avertizat că își riscă pagina dacă folosește un astfel de instrument — paradoxal, tocmai pentru o funcție pe care platforma ar trebui să o asigure ea însăși.

Pseudo-știința s-a extins: insulele s-au unit într-un continent

Una dintre observațiile cele mai îngrijorătoare ale fizicianului se referă la modul în care comunitățile de negaționiști și adepți ai teoriilor conspirației s-au conectat între ele prin rețelele sociale, formând un fel de „continent" al pseudo-științei.

„Zonele astea de pseudo-ştiinţe au fost în trecut izolate. Aveam o zonă a oamenilor care spuneau că Pământul e plat, o zonă a oamenilor care negau chestiuni din medicină, o zonă în care inventau istoria. Astăzi, aceste insule de pseudo-ştiinţă iniţial izolate şi-au creat poduri între ele prin intermediul reţelelor de socializare. Oamenii au început să se mişte pe aceste poduri dintr-o zonă de pseudo-ştiinţă în alta. Acum, un platist este, în general, şi antivaccinist", a explicat Presură.

El crede că la baza acestui fenomen stau nu cunoașterea sau logica, ci emoțiile — deziluzii față de societate, față de clasa politică, față de direcția în care merge România. Știința devine astfel un „debuşeu" pentru frustrări care vin, de fapt, din altă parte.

Soluția pe termen lung, în opinia sa, ține de educație — nu de memorare, ci de gândire critică reală. Un om care a înțeles cu adevărat de ce Pământul este rotund nu va nega acest lucru chiar dacă este nemulțumit de societate.

Viteza luminii, găurile negre și alegerea dintre două filme

La întrebarea dacă omenirea va putea vreodată călători cu viteza luminii, Presură oferă un răspuns neașteptat: depinde de cum definim omenirea.

„Atâta timp cât oamenii au corpuri biologice, niciodată nu vor putea călători cu viteza luminii! Pentru că asta ne interzic legile fizicii. Dar dacă definim omenirea ca fiind o colecţie de conştiinţe şi permitem acestor conştiinţe să se mute din corpul biologic într-o rază de laser printr-o tehnologie pe care astăzi nu o cunoaştem, conştiinţa aceea va circula cu viteza luminii a razei laser. Şi atunci vom putea spune că omenirea circulă cu viteza luminii", a spus el.

Despre găurile negre, Presură refuză să parieze pe o singură teorie, invocând tocmai absența unui cadru teoretic unificat — fizica nu a reușit încă să combine teoria relativității cu mecanica cuantică.

Enumeră trei ipoteze principale — singularitatea ca punct final, un univers separat în spatele ei (teoria lui Lee Smolin) sau o conexiune cu toate punctele din spațiu, ca în filmul „Interstellar" — și spune că le lasă pe toate deschise.

La finalul interviului, a fost invitat să aleagă între două filme: „Don't Look Up" și „Interstellar". Răspunsul său este ... neașteptat.

„«Don't look up!» poate fi mai aproape, pentru că acolo vedem că civilizaţia nu este avansată şi, pe de altă parte, recunoaştem problemele membrilor societăţii care sunt situate într-o altă zonă decât zona de dezvoltare tehnologică odată cu dezvoltarea morală", a conchis fizicianul.