Războiul cu plasticul. Soluțiile oamenilor de știință pentru a salva viețuitoarele marine

×
Publicitate

Omenirea devine tot mai conştientă de gravitatea poluării cu plastic. Deşeurile sunt peste tot: pe plaje, în sistemul digestiv al vieţuitoarelor marine, ba chiar și în spațiu.

În timp ce guvernele testează soluţii modeste, cercetătorii apelează la tehnologie şi ştiinţă pentru a strânge mai eficient deşeurile sau pentru a le elimina.

De la înălţime, țărmul Cambodgiei pare un paradis neatins de om. Dacă te apropii, însă, observi că nisipul este îmbrăcat cu plastic. Deşeurile sunt aduse de flux şi rămân pe plajă după retragerea apelor. Mai grav este că gunoaiele care alungă turiştii omoară vieţuitoarele marine.

De pildă, puii de țestoase sunt foarte vulnerabili. Cercetătorii australieni au analizat rezultatele autopsiilor pentru 246 de exemplare şi au descoperit că jumătate dintre ele înghiţiseră bucăţi de plastic. Acestea ajung în sistemul digestiv, le provoacă dureri acute vieţuitoarelor şi le împiedică să se hrănească. Iar țestoasele mor de foame.

Astfel de exemple i-au mobilizat pe activiştii pentru mediu şi au făcut autorităţile din mai multe țări să creeze planuri antipoluare, iar tehnologia le vine în ajutor.

Citește și
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu

În Olanda, cercetătorii au testat în acest an o barieră care împiedică deşeurile din râuri să ajungă în mare. Sistemul trimite bule de pe fundul apei la suprafaţă şi creează o perdea de aer care blochează trecerea gunoaielor şi le ghidează spre mal, unde sunt colectate.

Inginerii americani, în schimb, au creat un dispozitiv lung de şase sute de metri care strânge deşeurile din Marea Insulă de Gunoaie din Pacific. Sistemul dotat cu panouri solare, camere, senzori şi antene pentru satelit cheamă vasele colectoare când şi-au terminat treaba.

Pe de altă parte, cercetătorii de la o universitate britanică au descoperit întâmplător o enzimă care „mănâncă" plastic.

John McGeehan, profesor la Universitatea Portsmouth: „Plastic care se degradează în 400 de ani e consumat de această bacterie în câteva zile. Ce am făcut noi a fost să scoatem enzima şi să o înmulţim în laborator. Acum plasticul e "digerat" în câteva zile."

Cercetătorii încearcă acum să o înmulţească şi să o eficientizeze.

Omenirea nu s-a mulţumit să polueze doar Pământul. Deşeurile au ajuns în spaţiu şi pun în pericol navetele spaţiale şi sateliţii. 750.000 de fragmente mai mari de un centimetru orbitează Pământul. Agenţia Spaţială Europeană plănuieşte mai multe misiuni pentru curăţarea spaţiului cu ajutorul unui braț robotic, al unui harpon uriaş sau al unor plase.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu
Metoda descoperită de cercetători pentru a chema o pisică. De ce simplul „pis pis” nu funcționează mereu

Un studiu realizat în două cafenele cu pisici din Bordeaux și Toulouse arată că modul în care oamenii încearcă să atragă atenția felinelor nu este întotdeauna eficient.

Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători
Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători

Oamenii de ştiinţă explorează noi soluţii pentru tratamentul afecţiunilor grave ale ochiului, în special atunci când transplantul de ţesut de la donatori este dificil de realizat.

Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului
Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului

Descoperire istorică de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau până acum, au fost găsite în Ţara Haţegului.

Recomandări
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă
Parlamentul a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România. AUR și POT au votat împotrivă

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete
Ce stocuri strategice de carburanți, alimente și echipamente are România și cât valorează. Cele 2.000 de locații sunt secrete

România își mărește bugetul pentru situații de criză. Potrivit unui proiect de lege, scris la Ministerul Finanțelor, Administrația Națională a Rezervelor de Stat ar putea primi anul acesta 656 de milioane de lei, cu 25% mai mult, decât anul trecut.