Cum poate fi folosită tehnologia vaccinurilor anti-COVID Pfizer și Moderna pentru eradicarea altor boli

×
Publicitate

Tehnologia care stă la baza vaccinurilor Pfizer și Moderna ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea unor vaccinuri și pentru alte boli autoimune. Mai multe companii farmaceutice testează tratamente pentru cancer, HIV sau infecțiile cu citomegalovirus.

De asemenea, tehnologia ARN Mesager ar putea ajuta la dezvoltarea unor vaccinuri antigripale în doar o lună, faţă de şase câte sunt necesare în acest moment.

Două dintre cele mai eficiente vaccinuri anti-COVID, Pfizer și Moderna, folosesc tehnologia care are la bază molecula de material genetic botezată ARN Mesager. În mod obișnuit, ea învață corpul să producă diverse proteine. În cazul vaccinurilor, corpul primește instrucțiuni să reproducă proteina Spike a virusului, pentru că sistemul imunitar să producă anticorpi. Cu alte cuvinte, ARN Mesager transformă corpul uman într-o adevărată fabrică de vaccinuri.

Medicul Drew Weissman a început să investigheze potențialul manipulării ARN Mesager la jumătatea anilor 2000.

Drew Weisman, medic: „Pe vremea aceea ne gândeam să-l folosim pentru vaccinuri, pentru proteine terapeutice.”

Acum, Moderna testează această tehnologie pentru a găsi un vaccin pentru citomegalovirus, principala cauză infecțioasă a defectelor apărute la naștere, în Statele Unite.

Compania Curevac încearcă să găsească un nou vaccin pentru rabie.
Și toate companiile farmaceutice caută un vaccin pentru gripă. Noua tehnologie ar scurta durată de producție a unui vaccin pentru gripă sezonieră de la șase luni la o lună.

Potrivit celor doi medici care au pus bazele tehnologiei ARN Mesager, soții Ugur Sahin și Ozlem Tureci, potențialul este mult mai vast.

Ozlem Tureci: „Este o tehnologie foarte versatilă, putem să o folosim pentru a combina antigeni multipli pentru cancer, de exemplu.”

În cazul cancerului, însă, celulele nu sintetizează proteine, ci caută markerii unui tip de cancer și, cu ajutorul instrucțiunilor primite prin ARN Mesager, învață sistemul imunitar să lupte contra bolii.

Cercetările sunt încă în fază incipientă, dar procedura e una foarte rapidă, așa cum s-a văzut în cazul vaccinului Pfizer/Biontech. Compania se bazează pe ăsta pentru a pregăti vaccinuri noi în cazul unor tulpini agresive ale coronavirusului.

Mike McDermott, Pfizer: „Țelul nostru e să dezvoltăm o nouă variantă (a serului) în trei luni, să o producem și să o oferim pacienților.”

Va mai dura, însă, o vreme până când vom avea vaccinuri noi pentru bolile autoimune.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Care este vârsta maximă pe care o poate atinge un om

Oamenii ar putea trăi între 120 şi 150 de ani, dar nu mai mult decât această "limită absolută" a duratei de viaţă, conform unui nou studiu publicat online, la 25 mai, în jurnalul Nature Communications, transmite duminică Live Science.

Orașe de coastă precum New York sau Miami vor ajunge sub ape în câțiva ani. Previziunile cercetătorilor

Ce efecte are încălzirea globală asupra planetei și cum ne afectează creșterea nivelului mării? La aceste întrebări caută răspunsuri mai mulți cercetători din România și Spania, în peșterile de pe insula Mallorca.

Senzația de arsură în nas, un nou simptom al infecției cu coronavirus

COVID-19 poate provoca simptome nazale similare infecțiilor respiratorii.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.