Atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată au fost asociate cu niveluri mai scăzute de stres, depresie și impulsivitate, în timp ce consumul lor a produs modificări măsurabile ale bacteriilor intestinale și ale metaboliților, notează Science Daily.
Cercetarea sugerează că cele două tipuri de cafea ar putea avea efecte diferite. Cafeaua decofeinizată a fost asociată cu îmbunătățirea proceselor de învățare și memorie, în timp ce cafeaua cu cofeină a părut să reducă anxietatea și să îmbunătățească atenția.
Studiul indică faptul că atât cafeaua obișnuită, cât și cea decofeinizată pot modifica microbiomul intestinal și ar putea avea efecte asupra stării de spirit, stresului, memoriei și atenției, prin intermediul conexiunii dintre intestin și creier. Studiul, publicat în revista Nature Communications și finanțat de Institute for Scientific Information on Coffee (ISIC), a identificat atât modificări ale microbiomului intestinal, cât și diferențe în ceea ce privește starea de spirit și nivelul de stres în rândul consumatorilor de cafea, indiferent dacă aceasta conținea sau nu cofeină.
Oamenii de știință studiază de mult timp posibilele efecte ale cafelei asupra digestiei, stării de spirit și sănătății generale. Cu toate acestea, mecanismele prin care aceste efecte apar nu sunt pe deplin înțelese.
Noua cercetare s-a concentrat asupra axei microbiotă-intestin-creier, sistemul de comunicare bidirecțională prin care microorganismele din tractul digestiv interacționează cu creierul. Pentru studiu, cercetătorii au analizat 31 de persoane care consumau în mod regulat cafea și alte 31 de persoane care, în mod obișnuit, nu consumau cafea. Participanții au trecut prin evaluări psihologice și au ținut evidența consumului de cofeină și a alimentației. Cercetătorii au colectat, de asemenea, probe de materii fecale și urină pentru a urmări modificările microorganismelor intestinale, ale metabolismului, stării de spirit și nivelului perceput de stres.
Ce s-a întâmplat după ce participanții au renunțat la cafea
La începutul cercetării, participanții care consumau în mod regulat cafea au renunțat la aceasta timp de două săptămâni. În această perioadă, ei au completat în mod repetat evaluări psihologice și au furnizat probe de materii fecale și urină.
După eliminarea cafelei din alimentație, cercetătorii au observat modificări importante ale profilului metaboliților intestinali în comparație cu persoanele care nu consumau în mod obișnuit cafea.
Metaboliții sunt molecule de dimensiuni mici produse sau modificate în timpul proceselor metabolice. Printre acestea se numără și compușii generați de microorganismele intestinale atunci când procesează alimentele și alte substanțe.
Ulterior, cafeaua a fost reintrodusă în alimentația participanților, fără ca aceștia să știe dacă primeau cafea cu cofeină sau cafea decofeinizată. Jumătate dintre participanți au primit cafea decofeinizată, iar cealaltă jumătate a primit cafea cu cofeină.
După reintroducerea cafelei în alimentație, participanții din ambele grupuri au raportat niveluri mai scăzute de stres perceput, depresie și impulsivitate.
Rezultatele sugerează că unele dintre efectele cafelei asupra stării de spirit nu depind în totalitate de cofeină.
Cafeaua cu și fără cofeină ar putea avea efecte diferite
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării a fost faptul că cele două tipuri de cafea nu au părut să aibă exact aceleași efecte asupra participanților. Îmbunătățiri în ceea ce privește procesele de învățare și memoria au fost observate doar în rândul participanților care au consumat cafea decofeinizată. Acest rezultat indică posibilitatea ca și alte substanțe din cafea, nu doar cofeina, să contribuie la anumite efecte asupra funcțiilor cognitive.
În cazul cafelei cu cofeină, cercetătorii au observat o asociere cu reducerea senzației de anxietate, precum și cu îmbunătățirea vigilenței și atenției. Cofeina a fost, de asemenea, asociată cu un risc mai redus de inflamație.
Cercetătorii subliniază însă că studiul a fost realizat pe un număr relativ mic de participanți. Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că, în mod direct, consumul de cafea provoacă modificările observate în ceea ce privește starea de spirit, funcțiile cognitive sau sănătatea intestinală.
