Imaginea satului "fantoma" al lui Putin. De ce obsesia unei grandomanii olimpice sperie astazi marile orase europene

Pe larg, in articol:
► Cum a intimidat Vladimir Putin marile orase sa mai organizeze Jocurile Olimpice de Iarna din 2022;
► De ce a stat 10-le Nadiei de la Montreal in mijlocul unui faliment timp de trei decenii;
► Imaginea ruinei olimpice: Cum arata azi cateva dintre marile centre olimpice construite cu sute sau chiar miliarde de dolari;
► Efectul incalzirii globale asupra viitorului Jocurilor de Iarna.

"Jocurile Foamei de la Sochi", subiect descris in detaliu aici, au atins apogeul investitiilor fara limita in sport pentru a sustine imaginea unui singur om. 51 de miliarde de dolari a fost factura pe care Rusia a platit-o ca sa organizeze Jocurile de Iarna de la Sochi. In centrul acestei imagini, intr-o camera de hotel din satul olimpic, fara apa in instalatii si fara manere la usa, fotografia lui Putin trona deasupra unei masute de ceai, pe perete.

La nici 6 saptamani de la incheierea Jocurilor Olimpice de la Sochi, Alexander Valov, un ziarist din Rusia, a avut curajul sa prezinte imaginea reala a unui sat care a costat aproximativ 35% din PIB-ul Romaniei in 2011. Receptiile aveau usile inchise, calea ferata de 8 miliarde de dolari construita pentru acest eveniment ramanea nefolosita, singurii locuitori reali si vizibili ai satului erau cainii vagabonzi. Comunitari, dar necontribuabili.

Sochi 2014 a ridicat standardul investitiilor in sport, dar asta nu face sportul mai bun. Dimpotriva, decizia lui Putin de a arata lumii ca se poate ridica peste orice bilant financiar impiedica evolutia si promoveaza ideea unui singur individ deasupra unei culturi care a crescut in sute de ani.

Citește și

Rusia, Belarus si Kazahstan vor forma Uniunea Economica Eurasiatica. Vladimir Putin pune bazele rivalului UE

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Care a fost efectul acestor jocuri? Marile orase ale Europei refuza sa intre in jocul lui Putin. Decat spectacolul unui singur om, mai bine niciun spectacol. Astfel, Jocurile Olimpice din 2022 risca sa ajunga in mainile unui miliardar din Kazakhstan, in cercul de putere comunist de la Beijing sau in Lvovul ucrainean, momentan considerat inca parte din "Vest", pana cand Rusia nu decide altceva.

*Vedeti in imaginile de mai jos, in articol, cum arata acum satul olimpic din Sochi:

“Sansa Europei sa cumpere ceea ce Putin are deja”

Asa suna, pe scurt, analiza ziaristilor de la Citylab, dupa ce Cracovia, Munchen, Davos, St. Moritz si Stockholm au refuzat sa se mai inscrie in cursa pentru Jocurile de Iarna din 2022. In curand, si Olso, cel mai probabil, se va alatura acestei liste.

Pentru marile orase din Vest, Sochi este “fantoma Craciunului trecut”, iar Olimpiada din 2022 e cea a "Craciunului viitor", precum in romanul lui Dickens, “A Christmas Carol”.

Cracovia, unul dintre orasele favorite sa organizeze jocurile de iarna din 2022 s-a retras din competitie, dupa ce 70% dintre cei care au votat intr-un referendum au decis ca nu vor participe la asa ceva. 36% a fost prezenta la urne in Cracovia: “Regret ca referendumul a inchis acest proiect pe care eu il consideram extrem de important pentru dezvoltarea intregii regiuni.”, a declarat, dupa afisarea rezultatelor oficiale, Jacek Majchrowski, primarul Cracoviei.

In decembrie anul trecut, Stockholm s-a retras din competitie din cauza costurilor mult prea mari. Munchen s-a retras in luna noiembrie, iar Davos si St. Moritz din Elvetia au renuntat anul trecut.

In momentul de fata, si Oslo s-ar putea retrage, din cauza nemultumirii publice fata de acest proiect. Retragerea Norvegiei este un real semnal de alarma. Un avantaj pentru Oslo ar fi faptul ca detine deja o parte importanta din infrastructura. Istoria Norvegiei la Jocurile de iarna este uriasa - a castigat 303 medalii in jocurile de iarna, cu 50 peste rivala SUA.

Oslo reprezinta unul dintre cele mai bogate orase din Norvegia, o tara cu 5 milioane de locuitori. Economia Norvegiei traieste din petrol, tara fiind una dintre putinele cu crestere economica in perioada crizei. Somajul este scazut, nu exista o datorie publica, iar fondul de petrol in Norvegia este de 750 de miliarde de dolari, conform WSJ. Intr-un sondaj de opinie realizat in primavara anului trecut, 45% dintre cei intevievati au anuntat ca nu vor vota pentru acest proiect. Iar Norvegia are know-how-ul Jocurilor de Iarna, pe care le-a mai organizat in 1994, la Lillehammer, dar si in 1952 la Oslo. Costurile pentru organizarea jocurilor din 2022 la Oslo s-ar ridica la 5.5 miliarde de dolari. Prin comparatie, Rusia a cheltuit 51 de miliarde de dolari pentru jocurile de la Sochi.

Lvov din Ucraina este un alt oras care ar putea organiza acest eveniment. Momentan, situatia din Ucraina il trece pe lista incertitudinii. Almaty din Kazakhstan si Beijing sunt singurele orase care nu au primit opozitie din partea locuitorilor sai pentru organizarea acestor jocuri din 2022. Beijing vrea sa fie singurul oras din istorie care a gazduit atat jocurile de vara, cat si pe cele de iarna.

*Orasul organizator va fi anuntat pe 31 iulie 2015, in Kuala Lumpur, Malaezia. Singura intrebare este daca va fi o cursa solitara pentru organizare, caz aproape unic pentru un eveniment de asemenea importanta.

Analistii de la Citylab scriu ca “pentru orasele din Vest, jocurile olimpice reprezinta oportunitatea sa cumpere ceea ce Putin deja are in maini: autoritatea centrala”:

“Cu Munchen, Cracovia si Stockholm retragandu-se din cursa pentru pentru JO 2022, iar cu Oslo fiind pe picior de retragere, se pare ca marile capitale culturale vestice au ajuns la intelepciunea comuna ca un astfel de eveniment nu merita organizat. Dar ele gresesc. Cel putin o parte din ele. Dictatori precum Nursultan Nazarbayev din Kazakhstan se folosesc de acest eveniment sa isi cumpere validarea la scara globala.”

Autoritatile din Stockholm au explicat situatia si de ce se retrag: “Ca sa organizam jocurile de iarna, trebuie sa construim facilitati de la zero, pentru bob, pentru sanie. Dupa jocurile Olimpice, nu vom mai avea nevoie de ele. “

Un astfel de eveniment inseamna pentru cele mai multe dintre aceste orase ridicarea de la zero a unui sat olimpic. Investitiile uriase, din experientele trecute, pe care le-am detaliat mai jos in articol, nu sunt acoperite pe parcursul evenimentului, iar statul se trezeste, in marea majoritate a cazurilor cu o datorie uriasa si un sat olimpic "fantoma". Daca satul olimpic din Sochi a fost parasit dupa 6 saptamani de la incheierea Jocurilor de Iarna, iata cum arata acum alte saturi olimpice, dupa zeci de ani de abandon:

Parcul Olimpic din Sarajevo, astazi

Satul Olimpic din Beijing

Beijing Olympics 2008 - Stadium for beach volleyball and current state. Rowing Canals left abandoned to waste away. pic.twitter.com/32RuvuKkky

— Abandoned Stadiums (@LostStadiums) April 5, 2014

Satul Olimpic din Atena, noile ruine ale Greciei

Evitarea falimentului, noua disciplina olimpica

In medie, orasele care au organizat jocurile olimpice au depasit cu 179% costurile anuntate initial, conform unui studiu realizat de Universitaea Oxford pentru jocurile organizate intre 1962 si 2012. Chicago a cheltuit 100 de milioane de dolari numai pentru a intra in licitatia pentru jocurile de vara din 2016 si a pierdut concursul.

Istoria falimentului olimpic este incarcata si cuprinde orase uriase ale lumii: 

- In 1896, Atena a organizat prima editie moderna a jocurilor olimpice. Proiectul Casei Regale din Grecia – casa regala din Danemarca, mai exact – costa aproximativ 78.000 de dolari in banii de atunci, o suma extraordinar de mare, suma care a crscut la 448.000 de dolari, cea mai mare parte fiind redistribuita catre modernizarea arenei olimpice din antichitate. Salvarea orasului de la faliment a venit din partea unui milionar, care a donat o treime din suma.

- Si Parisul s-a dovedit a fi o afacere olimpica falimentara.Jocurile din 1924 din Paris au reprezentat o gaura de peste 5.4 milioane de franci. Incasarile din bilete si turism au fost la jumatate din asteptari, iar cheltuielile au sarit de 10 milioane de franci.

- Anul 1976 a fost unul superb pentru Romania. Nadia Comaneci primea primul 10 curat din gimnastica, iar Romania, prin aceasta performanta, intra in cartile de istorie. Pentru Montreal, evenimentul a reprezentat un haos. Canadienii au terminat de achitat datoriile de 3 miliarde de dolari canadieni abia in 2006, iar jocurile din 1976 au reprezentat singurele in care in care nu au cucerit nici macar o medalie de aur.

- Lake Placid, pentru jocurile de iarna din 1980, s-a trezit cu o datorie de 6 milioane de dolari, fiind salvat de fondurile venite din partea statului New York. La fel s-a intamplat si cu Albertville, care a organizat jocurile de iarna din 1992. La capatul evenimentului de peste 1 miliard de dolari, statul francez s-a trezit cu pierderi de 62 de milioane de dolari si un deceniu de transe de datorii de achitat.

- Jocurile de la Atena din 2004 au fost fitilul care a detonat criza economica in care tara s-a afundat in ultimii ani. 15 miliarde de dolari este suma neoficiala pe care guvernul de la Atena ar fi cheltuit-o pentru organizarea jocurilor. Grecia inca mai plateste datoriile.

- Torino, un oras cu sute de mii de romani care locuiesc acolo in prezent, a fost la un pas de faliment, dupa ce autoritatile au descoperit o gaura de 167 de milioane de dolari in incercarea organizarii jocurilor de iarna din 2006.

- Jocurile de la Vancouver din 2010 au reprezentat datorii de 1 miliard de dolari.

- Nagano, orasul care a gazduit jocurile in 1998, nu a platit datoriile nici pana astazi.

Dispar jocurile de iarna?

*Vedeti in infograficul de mai jos cum va evolua clima in marile orase ale Jocurilor de Iarna pana in 2080. Sursa grafic: Universitatea din Waterloo.

Pentru sportul alb, viitorul pare gri. Si asta nu numai din cauza problemelor de risc economic pentru organizatori, dar si din cauza incalzirii globale. Pana si Jocurile de Iarna de la Sochi au avut de suferit din cauza temperaturilor ridicate. Autoritatile au transportat tone de zapada si adus chiar si zapada artificiala pe partii, pentru ca sportivii sa nu se accidenteze, iar concursurile sa continue in ritm normal.

Universitatea din Waterloo a analizat schimbarile climei din cele 19 orase care au organizat jocurile de iarna. Pana in 2080, doar 6 dintre ele vor mai putea organiza acest eveniment care nu numai ca a pus in pericol viitorul oraselor organizatoare, dar acum pare sa se puna singur in pericol.

Autor: Catalin Andrei, editor www.sport.ro / [email protected]

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5