Avem valori, dar nu le prețuim. Irina Bulmaga, cea mai bună șahistă din România: „Aș fi mulțumită și cu salariul mediu”

Cu aproape 20.000 de jucători legitimați, șahul nu mai este de mult un sport de nișă în România. Potrivit INS, în anul 2024, la Federația Română de Șah erau înscriși 19.860 de jucători. Este al treilea sport din România ca număr de legitimați, după fotbal (190.000 de legitimați), și baschet (41.470 legitimați). Astfel, avem mai mulți jucători legitimați la șah decât, spre exemplu, la arte marțiale (5.753 de legitimați), la handbal (12.282 legitimați), sau la karate (15.261 legitimați).

În România, însă, majoritatea câștigurilor pentru jucătorii de șah provin în principal din premii la turnee (locale, naționale, internaționale), eventuale sponsorizări sau sprijin din partea clubului sau a sponsorilor personali.

Ea este Irina Bulmaga, cea mai bine clasată șahistă din România și locul 51 mondial FIDE. Ne-a vorbit deschis despre provocările unui jucător profesionist: antrenamentele zilnice, competițiile internaționale și lipsa unei susțineri financiare reale din partea statului, care îi obligă pe mulți șahiști să caute sponsori sau alte metode pentru a participa la turnee importante.

Irina Bulmaga: Ar trebui să se ajungă la o formulă astfel încât jucătoarele din lotul național, care participă, care semnăm câte un contract, dar și participăm an de an, într-un an la olimpiadă, într-un an la Campionatului European pe echipe, să avem un venit stabil care să fie comparabil cu un salariu normal, nici să nu zic unul foarte bun. Da, să fie măcar salariul mediu pe economie. Atunci lucrurile asta complet diferite, adică cariera asta ar avea mai mult sens pentru fetele tinere care practic se lasă la un moment așa doar pentru că nu au nicio susținere. Și aici nu știu neapărat cum ar trebui să funcționeze, de la stat, de la federații, de la cluburi. Cumva s-ar putea găsi o formulă comună astfel încât jucătoarele să aibă această susținere minimă, adică practic să fie ca și un job. Premiul e foarte bun, doar că el într-o lună poate exista, în alta nu, și premiile la șah că nu sunt la fel cum sunt cele în tenis sau la fotbal. Dar aici mi se pare că ceea ce face federația, cumva, la noi acum, faptul că încearcă, introduce șahul în școli, faptul că creează o imagine mai bună pentru șah, ar trebui să ajute în în sensul ăsta.

Irina ne-a mai explicat că, odată ce un jucător profesionist de șah ajunge la o anumită vârstă și se retrage din competiții, nu are un venit stabil sau o „pensie” după toți anii întregi de pregătire. Acest aspect face ca tinerele care visează la o carieră în șah să nu simtă siguranță și sunt mai predispuse să renunțe la visul lor. Irina ne-a mai spus că în țări precum Polonia, sportivii care au câștigat cel puțin o medalie la competiții majore sau la Jocurile Olimpice au dreptul să primească o plată lunară pe viață (renta viageră) după încheierea carierei sportive și îndeplinirea unor condiții dacă au fost medaliați pentru țară. Asta înseamnă că fiecare medalie obținută contează la calculul sau acordarea unui venit stabil pe toată viața după retragere. O asemenea reglementarea ar vrea să vadă și în România.

În România, renta viageră se acordă doar pentru rezultate obținute la competiții de top în sporturi, sau probe incluse în programul olimpic, iar pentru că șahul nu este un joc olimpic, jucătorii nu au dreptul la rentă viageră, indiferent de valoarea performanței lor.

„Viața mea înseamnă șah”

Dincolo de titluri, ratinguri și clasamente, Irina Bulmaga este rezultatul a peste două decenii de disciplină, singurătate în camere de hotel și decizii luate mult prea devreme pentru un copil. Șahul nu a fost doar un joc, ci un stil de viață.

Irina Bulmaga: În mod logic ar trebui să existe viață după șah, însă încă nu am ajuns la momentul ăla, practic viața mea înseamnă șah într-un fel sau altul. O zi normală pentru mine e ca probabil pentru toți ceilalți, un mic dejun, o plimbare. Mă pun la curent cu ce s-a mai întâmplat, cu partidele care s-au jucat la cele mai importante concursuri din lume și după aia, în funcție dacă sunt în perioade de antrenament sau recuperare, urmează fie antrenamente sau un alt program.

Irina s‑a născut pe 11 noiembrie 1993 în Chișinău, Republica Moldova. A început să joace șah de mică, sub îndrumarea bunicului ei. Încă de la o vârstă fragedă, a ales să petreacă ore întregi în pregătiri intense, în loc să se joace sau să aibă o copilărie obișnuită, știind că drumul spre performanță în șah presupune sacrificii mari. A făcut însă totul din pură pasiune, a fost visul ei.

Din 2001, la vârsta de 8 ani, Irina a reprezentat Republica Moldova și a câștigat numeroase titluri la juniori până în 2009, când precum spune ea, „nu a mai avut concurență”.

Irina Bulmaga: Rezultatele bune dintotdeauna m-au inspirat și cumva m-au motivat să mă antrenez mai mult, să merg mai departe, fiindcă de mic copil antrenamentele nu sunt un lucru tocmai plăcut de fiecare dată. Adică, de multe ori, poate ca și copil, îți dorești mai degrabă să ieși afară, să te joci cu prietenii și-atunci, practic părinții au avut rolul ăsta de a-mi aduce aminte de momentele astea, că, uite, ai lucrat și ai obținut rezultatul ăla și te-ai simțit foarte bine.

Campioana ne-a dezvăluit și ce sfat i-ar oferi micuței Irina, dacă ar avea șansa să o întâlnească și să o ghideze în drumul ei spre performanță.

Irina Bulmaga: Probabil ar fi să nu investesc atâtea emoții în fiecare partidă, să mă uit la tot, la fiecare rundă, la fiecare concurs cu mai mult calm, deși am impresia că asta era exact ceea ce îmi spuneau ai mei atunci. Nu reușeam să aplic asta în concursurile mele. Poate nici cu gestionarea emoțiilor nu stăteam prea bine.

La rândul ei, ne-a spus și care e cel mai prețios sfat primit de la un mentor sau antrenor.

Irina Bulmaga: Să cred tot timpul în șahul meu și să nu am momente din astea în care am dubii în legătură cu felul meu de a juca sau cu felul meu de a fi ca și jucătoare.

Din 2009, Irina reprezintă cu mândrie România în competiții internaționale de șah.

Irina Bulmaga: Cred că cel mai greu mi-a fost să-mi depășească anumite frici pentru că în imaginația mea vedeam faptul că m-am mutat ca pe o perioadă în care nu o să mai am prieteni, în care o să-mi fie greu să mă să mă adaptez. Și poate parțial a fost adevărat, însă datorită colegilor din Iași, fiindcă m-am mutat prima dată la Iași, m-am simțit binevenită foarte rapid și practic perioada asta de acomodare a fost una foarte scurtă.

Prima participare la un Campionat European a venit în 2005, când avea doar 11 ani. Irina Bulmaga deține titlurile de Mare Maestră Feminin (WGM) din 2012 și Maestru Internațional (IM) din 2013. A câștigat multiple titluri naționale în România la șah rapid, blitz și dezlegări. În competițiile oficiale, a reprezentat România la opt ediții ale Olimpiadei de Șah (2010–2024) și a obținut o medalie de bronz individuală în 2014. Irina Bulmaga a devenit vicecampioană europeană la șah feminin în 2025, la Campionatul European de la Rodos (Grecia), obținând medalia de argint cu un rezultat excepțional de 8 puncte din 11 runde. Însă pentru Irina, succesul nu înseamnă doar medalii.

Irina Bulmaga: Cred că pentru mine evident că nu pot să nu spun că medaliile sau rezultatele foarte bune nu înseamnă succes. Însă, de multe ori am observat că nu e singurul lucru important care mă face să mă simt împlinită ca și jucătoare de șah sau chiar ca și persoană. Așa că probabil bucuria asta pe care încerc să o mențin când mă antrenez sau când particip la concursuri este o parte destul de importantă a succesului în viziunea mea.

Cele mai dificile momente din carieră

Această clasare reprezintă cel mai bun rezultat obținut vreodată de o româncă în istoria de 25 de ani a competițiilor europene individuale feminine. Dar drumul nu a fost mereu roz, Irina ne-a mărturisit că printre sutele de victorii, au existat și momente dificile care au făcut-o să se gândească să renunțe la carieră.

Irina Bulmaga: Au fost anumite momente critice, probabil primul a fost când am terminat junioratul în șah, la noi, junioratul se termină la 20 de ani, practic, odată cu ultimul campionat mondial până în 20, unde am condus pe toată durata concursului, iar apoi în ultimele trei runde am avut un colaps și am rămas chiar și fără medalie. Cred că am terminat pe locul cinci, dacă-mi aduc bine aminte, și practic deja jucasem, fiindcă era un concurs lung de 13 runde, jucasem deja cu cele mai tari adversare, cu toate concurentele directe, cum ar veni, și am pierdut cu adversare mai slab cotate. Practic n-am făcut față presiunii momentului, probabil psihologic. Nu eram pregătită să fiu acolo în fruntea clasamentului și după a urmat o perioadă dificilă în care mi-am pus mai multe întrebări, fiindcă am început și facultatea, nu eram sigură dacă vreau să continui, însă cumva am depășit momentul ăsta și mă bucur de lucrul ăsta, iar altfel au mai fost, chiar nu cu mult timp în urmă. Am mai avut momente de dubii. Dar mă gândesc că toți sportivii de performanță trec prin ele și este ceva natural.

Irina Bulmaga este considerată azi una dintre cele mai bune șahiste din România și este în Top 100 mondial la nivel feminin în ratingul FIDE pe o perioadă îndelungată.

Dacă ar avea șansa, Irina visează la o confruntare împotriva lui Judit Polgar, considerată cea mai bună șahistă din toate timpurile. Spre deosebire de multe femei din șah, Judit a ales să concureze predominant în turneele mixte, cu bărbați, și a înfruntat cei mai puternici jucători ai lumii, câștigând respectul internațional și redefinind limitele șahului feminin.

În prezent, Irina Bulmaga este cea mai bună jucătoare de șah din România, ocupând locul 51 în clasamentul mondial și ne-a spus ce ar schimba la parcursul ei dacă ar avea ocazia.

Irina Bulmaga: Sunt multe lucruri care acum mi se pare că le-aș face altfel, dar practic, cumva, în mod paradoxal, poate sau poate nu, toate sfaturile pe care mi le-au dat antrenorii și părinții am impresia că dacă le-aș fi aplicat mai strict ar fi fost mai bine, însă per total cred că sunt mulțumită de locul în care sunt acum și chiar dacă ar fi lucruri mărunte pe care le-aș schimba, acest lucru nu e posibil, așa că îmi place să mă gândesc că nu regret nimic din ceea ce s-a întâmplat până acum.

Provocările unei femei în lumea șahului

Femeile în șah se confruntă adesea cu provocări suplimentare, de la lipsa susținerii financiare și a recunoașterii egale, până la presiunea de a concura într-un mediu dominat de bărbați. Chiar și jucătoarele de top trebuie să lupte pentru resurse, antrenori și oportunități de performanță, ceea ce face ca drumul spre succes să fie mult mai dificil decât în cazul colegilor lor de sex masculin.

Irina Bulmaga: Da, există anumite momente în care poate ar fi mai simplu să fii bărbat, însă poate unii jucători profesioniști ar zice exact inversul. Au fost momente în care nu m-am simțit confortabil sau momente în care mi-aș fi dorit ca lucrurile să arate altfel, să fie altfel. Însă acum pot să spun că lucrurile tot se schimbă mult spre bine. Și de exemplu, în România, colegii mei și de la echipa națională, colegii de la Open, mă susțin și nu există absolut nicio problemă. Adică mă simt foarte confortabil și iată, acuma urmează să joc Campionatul României și nu voi juca la feminin, voi juca la Open și sunt sigură că nu va exista nicio problemă. Adică nu îmi fac nicio grijă.

Pregătirea unui șahist profesionist este intensă și solicitantă. Ore întregi sunt dedicate studiului deschiderilor, analizării partidelor, strategiilor și tacticilor, dar și antrenamentului mental pentru a rezista presiunii competițiilor internaționale. Fiecare greșeală poate fi decisivă, iar disciplina și concentrarea sunt esențiale zi de zi. Irina ne-a spus că pe ea antrenamentele cardio o ajută să își mențină concentrarea pe o periaoadă mai lungă.

Irina Bulmaga: Este o componentă importantă și aici trebuie dezvoltată rezistența. Astfel, cel mai bine e să includ antrenamente cardio, ceea ce și practic. În felul ăsta pot să-mi mențin concentrarea pe o perioadă mai îndelungată. Adică îmi permite și corpul, nu numai creierul.

Instinct de șahist sau memorie

Irina Bulmaga: Din toată experiența și antrenamentele pe care le avem noi, de fapt ne dezvoltăm intuiția și instinctele. Cum ați menționat, și asta înseamnă că ne vin sau ar trebui de obicei să ne vină cele mai bune mutări natural. Astfel că, probabil, adică cel puțin pentru mine, așa funcționează. Eu mă bazez pe aceste instincte pentru a alege din toate mutările câteva direcții pe care după asta le calculez și încerc să le susțin cu calculul într-un fel sau altul. Dar la partidele la care avem mai puțin timp de gândire, la șah rapid sau la blitz, atunci ne bazăm mult mai mult pe instinct și de multe ori am observat că primul instinct e corect. Adică mi se pare că jucătorii cu cât mai tari sunt, cu atât primul instinct al lor e cel corect.

Știrile ProTV a întrebat-o pe Irina dacă ar fi posibil ca „filosofia elo” să fie aplicată și în viața de zi cu zi, adică să ne așteptăm mai mult de la cei care au mai multe capacități și, în același timp, să apreciem mai mult pe cei care au mai puține dar se străduiesc să atingă maximum posibil.

Irina Bulmaga: Aici e o întrebare complicată. Nu știu neapărat. Poate societatea deja funcționează în felul ăsta, fiindcă cumva ne așteptăm de la cei care obțin mai mult, să dea înapoi mai mult. Poate deja funcționăm în felul ăsta. Nu-mi dau seama dacă ar putea fi lucrurile diferite față de acum.

„Elo” în șah este un scor care indică nivelul unui jucător, calculat în funcție de rezultatele obținute în partidele oficiale. Când un jucător câștigă, mai ales împotriva unui adversar puternic, scorul său crește, iar când pierde, scade. Sistemul permite compararea șahiștilor din întreaga lume și stabilește clasamentele oficiale, oferind o măsură clară a performanței fiecăruia.

Cum schimbă expansiunea AI jocul de șah

Pe măsură ce tehnologia și inteligența artificială pătrund tot mai mult în lumea șahului, apar întrebări legate de viitorul pregătirii și al competițiilor.

Irina ne-a explicat cum organizatorii încep să prefere concursurile cu tempo rapid, unde timpul de pregătire individuală devine mai puțin relevant, iar creativitatea pe tablă capătă un rol mai important. În plus, noile variante de șah, precum șahul freestyle sau Fischer Random, în care pozițiile pieselor sunt stabilite aleatoriu chiar înainte de rundă, reduc posibilitatea oricărei pregătiri tradiționale, deschizând totodată oportunități pentru jucătorii care pot folosi inteligența artificială în antrenamente.

Irina Bulmaga: E o întrebare pe care și-o pun mulți șahiști și deja se observă anumite schimbări în felul în care evoluează șahul, în sensul că mulți organizatori preferă să facă concursuri cu tempo mai rapid de joc, astfel încât poate pregătirea pe care jucătorii o pot face acasă, adică pregătirea față de un adversar respectiv, să nu mai aibă o valoare atât de ridicată. Fiindcă într-adevăr, datorită inteligenței articiale și a tehnologiei, practic, dacă ai, să zicem, cum e la concursurile deja clasic obișnuit, o noapte și o jumătate de zi, practic de pe o zi pe alta, dacă ai timpul ăsta de 24 de ore, poți efectua o pregătire destul de masivă și atunci poate e loc de mai puțină creativitate pe tabla de șah. Astfel că mă gândesc că într-adevăr o să avem tot mai multe concursuri rapide și poate mai avem un tip de șah, șahul freestyle sau Fischer Chess, unde poziția inițială a pieselor se alege random în momentul în care începe o rundă, adică cu vreo cinci sau 10 minute înainte, practic anulând posibilitatea oricărui tip de pregătire. Astfel că mă gândesc că și șahul ăsta are un viitor destul de promițător. Nu știu, sunt cumva și părți pozitive. Eu încă nu am acces la astfel de instrumente. Poate jucătorii din super topul mondial, campionii mondiali au acces la așa ceva, dar mă gândesc că practic m-ar ajuta și pe mine, dar mi-ar ajuta și adversarii. Acum practic rolul ăsta îl are jucătorul sau antrenorul. Dacă acest rol o să fie preluat de AI, practic orice jucător care chiar să zicem nu are posibilități financiare sau de alt tip de angaja antrenori foarte buni care să-l ajute în acest proces, o să aibă posibilitatea să se pregătească foarte bine cu ajutorul AI. Deci în principiu mi se pare mai degrabă un lucru bun pentru șah decât un lucru prost.

Am întrebat-o pe Irina ce părere are despre impactul social media în societate. Sunt multe riscuri, mai ales când sunt jucători ca Hikaru Nakamura, mare maestru american, care joacă live meciuri de șah aproape zilnic, disponibil pentru zeci de milioane de fani.

Irina Bulmaga: Este un lucru cu care diferite persoane bănuiesc că încearcă să relaționeze diferit. Pentru mine nu e ceva foarte simplu și observ de multe ori că e nevoie să-mi limitez timpul pe social media, fiindcă altfel cheltui prea multă energie sau prea mult timp pentru lucruri care nu ar trebui, însă cred că este ceva necesar să fim în contact cu susținătorii noștri, cu fanii noștri. Și atunci încerc să postez cam o dată pe săptămână ceva pe pagina mea de Facebook, unde scriu doar despre concursuri, despre șah, despre pregătire, practic despre cariera mea și mă gândesc că atât este suficient pentru mine. Însă câteodată, da, simt că mă copleșesc toate mesajele, telefoanele uneori și încerc să mă îndepărtez un pic, cumva, dacă nu ai liniște în creier nu există un echilibru și atunci observ că și jocul meu este afectat negativ.

Următoarea țintă în carieră

Irina Bulmaga: Am multe concursuri, chiar mă uitam pe calendar și februarie va fi o lună încărcată și apoi martie. Fiecare concurs cumva pe care îl joc are ceva în spate, adică îmi doresc să joc dintr-un anumit motiv, Campionatul Național Open care urmează, primul concurs din acest an la Șan Clasic este important pentru mine, fiindcă sunt mai multe scopuri pe care le am, unul cel mai înalt ar fi să încerc să ajung mare maestru, dar e ceva greu de atins, însă participarea la Campionatul Național Open e un pas în sensul ăsta și nu știu cum o să meargă, am avut ani în care a mers foarte bine, am avut ani în care nu a mers atât de bine, dar pentru mine e foarte important pentru a mă autodepăși și a încerca să-mi ating sau să-mi depășesc limitele, dar din punct de vedere cumva al concursurilor oficiale, o să am iarăși Europeanul Feminin la sfârșitul lui mai, unde îmi doresc din nou să încerc să obțin o medalie și să mă calific la Cupa Mondială, iar apoi în toamnă avem cel mai important concurs pe echipe, Olimpiada, care se desfășoară o dată la 2 ani și anul trecut am reușit o performanță foarte bună cu echipa feminină a României. Ne-am clasat pe locul opt la Campionatul European, începând ca favoritele numărul 17, așa că anul ăsta Olimpiada fiind mai tare, o să țintim spre spre o clasare în top 10. Și cam asta e așa pur șahist. Altfel îmi doresc să continui să primesc plăcere de la șah, fiindcă uneori pare o provocare. (Pe plan personal) Cred că mi-ar plăcea să fiu mai echilibrată, fiindcă totul se mișcă într-un tempo foarte rapid. Antrenamente, concursuri, deplasări, toate sunt așa, din unele după altele și uneori îmi dau seama că mă pierd pe drum. Așa că mi-ar plăcea să simt un echilibru interior mai constant.

Pentru Irina Bulmaga, Campionatul European feminin a devenit, în timp, competiția în care se simte cel mai în largul ei. După ani de experiență, șahista spune că a înțeles ce stare mentală îi este necesară pentru a performa și că această siguranță îi oferă încredere. 

Irina Bulmaga: În ultimii ani îmi place să particip la europeanul feminin. Nu știu dacă e datorită faptului că deja particip de atâția ani și anul trecut a fost a 17-a oară în care am jucat, dar cumva simt că nu știu, parcă am înțeles cum funcționează, care ar trebui să fie starea mea ideală înainte de concurs, în timpul concursului și cumva deja am o structură oarecare pe care știu că dacă o urmez o să fie bine. Și asta asta îmi dă o încredere și o siguranță cumva. Și astfel e un concurs pe care îl aștept mereu cu nerăbdare. Și mai sunt și concursurile de echipă, fiindcă la noi șahul în general e un sport individual, majoritatea concursurilor sunt individuale, dar la turneele pe echipă parcă nu știu simți o altfel de energie când când sunt mai multe persoane care joacă și își doresc același lucru, și pe mine lucrul ăsta mă motivează în mod special.

Zilele acestea are loc Campionatul Național Individual la Timișoara, unde Irina va participa. Ea ne-a povestit ce înseamnă pentru ea să concureze acasă și care este partea cea mai frumoasă a unei astfel de experiențe. Ultima competiția națională câștigată de Irina Bulmaga a fost în 2018.

Irina Bulmaga: Nu cred neapărat că mă simt diferit. Poate într-un fel îmi este mai simplu, fiindcă nu trebuie să călătoresc departe. Adică toată partea asta de logistică este mult mai ușoară. Și într-un fel, da, e un concurs ca oricare altul. Numai că anumite lucruri sunt un pic mai simple și mai ușoare aflându-mă acasă.

Irina are și un mesaj pentru tineri.

Irina Bulmaga: Mesajul meu ar fi credeți în ceea ce faceți și urmați-vă pasiunea, indiferent de obstacolele pe care le întâlniți, fiindcă atunci când ajungi într-un moment în care jobul tău înseamnă pasiunea ta, atunci practic nu simți că ai lucrat vreo zi.

Irina Bulmaga dovedește că, dincolo de medalii și clasamente, șahul înseamnă disciplină, echilibru și curajul de a-ți urma visul, indiferent de obstacole. Mesajul ei este unul clar: urmați-vă pasiunea, credeți în voi și luptați pentru recunoaștere, atât pe tabla de șah, cât și în viața profesională și personală.