Zestrea de lana, inlocuita cu perne si plapumi sintetice. Afla de ce!
Toate fabricile care teseau odata celebrele covoare si paturi care faceau parte din zestrea unei fete au dat faliment. Cele cateva mici ateliere ramase nu pot prelua zecile de mii de tone de lana de la ciobanii care le abandoneaza pe unde apuca.
In secolul supervitezei, mioara e lenesa si se misca in reluare. Totusi, nu ea e de vina ca paturile si covoarele de lana naturala de merinos sunt piese rare si se gasesc la preturi exclusiviste la marii retaileri.
In 2010, tesaturile in editie limitata de pe Valea Prahovei sunt fabricate in Romania, din lana ungureasca si poloneza, iar pretul poate urca la 2,2 milioane de lei vechi pentru un produs.
Un pic mai sus, la Azuga, niste maracini amintesc de celebra fabrica Postavul, singura care facea paturi si stofa pentru Armata. A fost inchisa in 1999. La fel si faimoasa fabrica de covoare de la Cisnadie. Practic, nimeni din tara nu mai utilizeaza lana romaneasca.
Asa se face ca este o intamplare ca in Romania mai gasesti un atelier de tesatorie deschis. 80% dintre stofele si paturile produse ajung in Franta, Anglia si Japonia. 2,5 milioane de euro pe an si un profit de 10%. Ridicol de putin comparativ cu ce reusea inainte de criza.
In sudul tarii, doar o treime din lana mai e pretioasa, dar nici pe aceasta n-o mai cumpara nimeni.
In timp ce chinezii, turcii, pakistanezii si indienii musca felii tot mai mari din piata, romanii dau cu caciula de masa si aprind lana in camp, frustrati de pretul mic pe care il primesc: mai putin de un dolar, de la 4,5 dolari cat primeau inainte de anii '90.
Etichete: general,
Dată publicare:
