Satele rămase pustii din cauza exodului la oraș: „Am avut 35 de înmormântări și zero botezuri”

×
Publicitate

Din cauza exodului la oraş ori peste graniţe, multe sate româneşti sunt aproape pustiite. În sute de localităţi, mai trăiesc doar câţiva bătrâni gârboviţi de ani, griji şi nevoi.

Tinerii au plecat demult în căutarea unui trai mai bun, iar viaţa „socială" a bătrânilor se rezumă, acum, la întâlnirile din poartă în poartă sau la câte un priveghi. Preoţii de la ţară spun că numărul înmormântărilor îl depăşeşte pe cel al cununiilor şi botezurilor.

În Argeş, patru sate sunt cu adevărat pustii, iar în zeci de localităţi numeri oamenii pe degete. Bilanţul făcut la biserica din Slobozia, de pildă, arata că aceasta comună se stinge încet, dar sigur.

Cătălin Dănescu, preot paroh Slobozia, Argeş: „Anul trecut 35 de înmormântări şi botezuri şi cununii zero. Este vizibil acest lucru, că satele încep să moară, fiindcă populaţia este foarte, foarte mică şi îmbătrânită în acelaşi timp."

Localnic: „Într-un an, șapte oameni a plecat de aici spre cele veşnice.”
Reporter: „Dar de căsătorit s-a căsătorit cineva? A fost vreun botez, ceva?”
Localnic: „Nimic! Nici naşteri, nici botezuri."

Elena Stoian, localnică: „Păcat, păcat de Dumnezeu, că ne-a lăsat pământ, bogăţie. Facem de toate. Cine să mănânce? Un copil care vine cine ştie când?"

Peisajul este pustiu şi în satul Sălciua Nouă din Timiş, unde mai puţin de 10 case mai sunt locuite.

Adrian Gruj, vizitator: „De locuit permanent, locuiesc 2-3.”
Reporter: „Două familii din câte case pe stradă?”
Adrian Gruj: „Din vreo 20 de case."

În anii '70, aici trăiau aproape 200 de suflete.

Reporter: „Cum era înainte satul?”
Vasile Ardeleu, localnic: „Păi plin. Toate casele erau pline.”
Reporter: „Când a fost ultimul copil născut aici? Vă mai amintiţi?”

Vasile Ardeleu: „Haha, cine ştie când a fost ultimul aici.”
Reporter: „Ultima nuntă?”
Vasile Ardeleu: „Ahaaa. Nimic!"

Rămase goale de ani întregi, locuinţele încă sunt în stare bună. Din când în când, moştenitorii lor vin aici să se bucure de linişte şi să se încarce cu forţe proaspete. Pleacă, însă, rapid înapoi la oraş.

Adrian Gruj, vizitator: „Simt ceva pentru satul ăsta, mi-am petrecut vacanţele, copilăria, aici. Pentru mine e o chestie destul de bună că nu e locuit; e ca un fel de refugiu şi mi se pare ok să fie aşa."

La începutul anilor '90, satul Pătârș, situat la 60 de kilometri de Arad, avea 400 de locuitori. Acum, însă, abia numără 10, născuţi şi crescuţi aici. Lor li se alătura câţiva români veniţi din alte zone.

Cornelia Drăgoi, localnică: „Zic copii să ne mutăm la Lipova să fim cu ei. Nuuu. Eu de aici nu mă duc. Loc am cumpărat în cimitir, mi-am făcut bordura, eu de aici nu mă duc."

Conform Institutului Naţional de Statistică, în 2016, 151.154 de oameni cu vârste până în 60 de ani au părăsit mediul rural. În schimb, doar 16.187 de vârstnici s-au mutat la ţară.

Articol recomandat de sport.ro
Stadionul este gata! Are 18.500 de locuri, a costat 50 de milioane de euro și arată spectaculos
Stadionul este gata! Are 18.500 de locuri, a costat 50 de milioane de euro și arată spectaculos
Citește și...
61943043
Mărțișoare lucrate manual, la târgurile din Capitală: Baba Dochia flutură un steag „rezist”
Peste câteva zile vine mărţişorul. Fiecare personaj feminin important din viaţa noastră se aşteaptă să primească acest simbol care stârneşte, inevitabil, un zâmbet şi poate chiar aduce o sărutare.
61942957
Dragobetele, în cluburi. ”Mi-am dus iubita acasă ca să mai agăţ câte ceva"
Cine n-a avut pereche de Valentine's Day a sperat că nu va petrece singur de Dragobete.
61942895
Dragobete. Orașul în care luminile de la semafoare au fost în formă de inimi
Sâmbătă, pe 24 februarie, Dragobetele săruta fetele. De ziua iubirii, după tradiţia românească, doi tineri din Capitală au decis să se căsătorească civil şi au ales un loc aparte: Poarta Sărutului din Târgu-Jiu.