Marea dramă a societății românești. Medicii specialiști pleacă peste hotare sau merg exclusiv în sistemul privat

Data publicarii: 15-10-2017 12:00

Țară bogată, angajăm popor - PARTEA A II-a. Există sate şi comune în România unde oamenii n-au mai văzut de ceva timp un medic de familie.

Şi din oraşele mici dispar, rând pe rând, medicii specialişti, oameni cu experienţă şi mâna formată în spitale de stat. Fie pleacă peste hotare, fie merg exclusiv în sistemul privat din capitală şi din oraşele mari.

Consecinţă: românii rămaşi fără doctor la ţară vin în oraşe, la Urgenţe. Camerele de garda se aglomerează cu cazuri care nu sunt urgenţe. Ambulanţa este sub o presiune uriaşă. În acelaşi timp, există destule localităţi în care managerii spitalelor, chiar primăria, se străduiesc să-şi convingă personalul să nu părăsească sistemul de stat.

 Din păcate pentru pacienţii acestor spitale, mulţi doctori tineri pleacă din rezidenţiat direct în clinicile private.

Începem să simţim o criză reală, drama societăţii româneşti… şi atunci când mergem în concediu, şi când avem nevoie de spital.

Comuna Casimcea, judeţul Tulcea. E prima zi de toamnă şi nea Ion şi soţia au ieşit dis de dimineaţă, să ia aer, pe banca de la poartă. Sunt cardiaci şi au un mare of. Nu mai au medic de familie, cel care deservea comuna încă din 1997, a plecat. Şase sate, adică peste 3.000 de oameni, au rămas fără doctor.

Ion, pensionar: "Nu avem reţete, nu avem unde să ne consultăm, eu am fost tractorist, am lucrat mi-am făcut meseria, să şi-o facă şi ei…"

Casimcea nu e vreo localitate săracă, nu e un loc uitat de lume şi rupt de civilizaţie, ca multe altele de la noi. Străzile şi uliţele de aici sunt curate, trotuarele şi şanţurile nu au bălării, multe clădiri au fost reabilitate şi bugetul primăriei este alimentat anual cu venituri generoase din taxele de la 2 câmpuri mari de eoliene, pe pământurile din vecinătate. 

Pare că aici oamenii nu duc lipsa de nimic. Doar de medic.

Drama societății românești

Ştergem, udăm florile, aşteptăm medic…

Lângă primărie a fost reabilitat şi un vechi conac, acolo unde ar trebui să funcţioneze dispensarul. Primarul ne arată incinta, care include şi o garsonieră, pentru medicul de familie care a renunţat la post.

La dispensar încă mai sunt toate dosarele pacienţilor din comună. A rămas şi asistenta, în prezent angajată de primărie. Şterge praful, însă nu poate da consultaţii şi recomandări, deşi oamenii vin să-i ceară sfatul, în lipsa unui doctor.

Violeta, asistentă: "Ştergem, udăm florile, aşteptăm medic… Trebuie să ne ştim competenţele, eu nu îi pot ajuta…"

A fost angajată la primărie pe un post de asistent comunitar, ca să nu plece şi ea din localitate.

Edilul povesteşte că medicul a renunţat la post după fix 20 de ani de muncă în comună. Este un sirian stabilit din anii 90 la Constanţa, şi care asta vara a anunţat că va munci la oraş, în Tulcea, deşi la Casimcea primise garsonieră de lângă cabinet, în folosinţă, iar primăria îi plătea toate facturile.

Gheorghe Țilinca, primarul comunei Casimcea: "Mi-a spus, domnu' primar, dacă reuşesc să le ţin pe toate, aşa, rămân. Dacă reuşesc le ţin, dacă nu, mă duc în partea cealaltă, pentru că câştig mai bine."

Pe medicul Salah l-am găsit la Serviciul de Ambulanţă din Tulcea. Are program până la ora 14.00, şi povesteşte că în uriaşa penurie de medici din judeţ, i-a fost impus să renunţe la una dintre slujbe.

Eddin Salah, medic: ”Casa de Asigurări mi-a spus, domnule, se suprapune programul de la cabinet şi ambulanţă. Nu era nicio problema, dar era pe sănătatea mea, pe aşa ceva. Da, au nevoie la ambulanţă, m-au rugat, de asta am venit aici, altfel nu veneam."

Are 61 de ani, mai are puţin până la pensie, şi la Ambulanţă e munca mai grea şi răspundere mai mare decât la dispensarul de la ţară. A ales această slujbă pentru că i-a permis să mai lucreze şi la spitalul judeţean din apropiere. 

După ce termină programul de dimineaţă şi după intervenţii zilnice prin judeţ, după amiază lasa vestă în cuier şi merge să îmbrace halatul alb, la alt loc de muncă, la Serviciul UPU de la spitalul oraşului.

Şi aici e mare criză de personal şi l-au angajat, deşi e medic de familie.

Eddin Salah, medic: "Am terminat programul de la Ambulanţă, merge spre spital, UPU, e obositor, dar dacă nu sunt cadre, trebuie să ajutăm populaţia. Acum 10 ani va gândeaţi că asta e situaţia? Nu, pe cuvânt nu…".

La UPU, criza de personal se traduce prin zeci de pacienţi frustraţi pentru că aşteaptă un consult cu orele. Lipsa medicilor de la ţară pune o presiune uriaşă pe serviciul de urgenţe de spitalul judeţean, acolo unde oamenii ajung când starea li se agravează.

De la medicul Salah aflasem de dimineaţă că la spitalul judeţean nu mai găseşti niciun medic pediatru. Nici la urgenţe, nici pe secţie, nici la vreo clinică privată, din oraş.

Eddin Salah: "Mulţi copii îi transferăm la pediatria Constanţa. Pentru că nu avem pediatru. Mulţi, mulţi, mai ales sâmbăta duminica nu avem gardă nu avem medici, direct la Constanţa. Şi asta înseamnă motorină, personal, maşină ţinută departe. Da, da. E foarte greu. Câteodată rămâne blocat. Dacă pleacă la Constanţa sau Bucureşti, rămânem fără medici aici."

Criză şi la Ambulata şi la spitalul judeţean, unde au mai rămas doar 83 de medici, la peste 2000 de internări pe luna. În faţa unităţii, o femeie cu un copilaş de mâna, e supărată după ce a văzut că pe cei mici îi vede un medic de familie, în locul unui specialist.

Mamă: "În ce ţară suntem noi? Cu ăştia, ce le facem, la copii? Vrem să îi consultăm. Suntem în România. România, dar ce ţară. Noi vrem doctor, începem cu ăştia micii, că mai am unul acasă."

Am discutat cu managerul spitalului.

Tudor Nastasescu, directorul spitalului: "Secţia respectivă se pronunţă cu mari probleme de funcţionare. La momentul asta avem doi medici pediatri angajaţi, doctoriţa e în concediu maternal, iar medicul e în concediu medical având probleme grave de sănătate. "

Într-o asemenea situaţie de avarie, au angajat un pediatru, care vine însă doar 2 zile pe săptămână, pentru că face naveta de la Constanţa. 

Migrația medicilor români

S-a tăiat de la rădăcină, prin unele decizii, care au fost prost gândite sau cu rea intenţie

Managerul declară că lipsa unui specialist din spital provoacă reacţii în cascadă.

Tudor Nastasescu, directorul spitalului: "Ştii, te duci la un spital şi nu e pediatrie. A, păi nu vreau nici eu de la neurologie, că nu am cu cine să colaborez pe neurologie pediatrică. Adică e un lanţ de probleme. N-am pediatru, eu urgentist nu aş veni, dacă am probleme cu un copil eu ce fac."

Cei mai mulţi medici care au părăsit până acum unitatea de la Tulcea se angajează fie în clinici private din Bucureşti sau Constanţa, fie emigrează. Directorul ia la cunoştinţă periodic despre demisiile colegilor de pe secţii.

Profesorul Florian Colceag e considerat pe plan internaţional unul dintre geniile României. Este matematician cu doctorat în economie şi membru al unei Societăţi Ştiinţifice din străinătate, care este specializată în identificarea şi pregătirea copiilor supradotaţi din toată lumea. Antrenorul român de genii declară că guvernanţii noştri au greşit total pentru că nu au avut o strategie în sănătate, în privinţa exodului de medici.

Florian Colceag, matematician: "S-a tăiat de la rădăcină, prin unele decizii, care au fost prost gândite sau cu rea intenţie, dar să ne gândim la decizia de a elibera medicii unde erau aşteptaţi cu salarii mai bune, Anglia Germania. Au zis nu vă putem plăti mai mult.”

Primarul din Casimcea visează la o soluţie salvatoare, pe modelul dinainte de '89, în privinţa medicinei de la ţară.

Gheorghe Țilinca, primar Casimcea: "A termintat facultatea, domne repartizează-l 3 ani acolo, să-şi facă acolo ucenicia, stă 3 ani de zile aici prin repartiție, dar e tot timpul medic aici. Pe vremuri aveam 3 medici aici, un generalist, un stomatolog şi un pediatru."

În topul judeţelor după numărul de medici, Tulcea se află pe loc fundaş, are mai puţin de 370 de specialişti. La fel de rău stau şi judeţele Giurgiu, Ialomiţa sau Călăraşi.

La polul opus, capitala stă cel mai bine, aici se concentrează aproape un sfert din totalul medicilor din toată ţara. Apar noi clinici private în Bucureşti şi oraşele mari, iar datele INS arată că în 2016 numărul medicilor a crescut, faţă de 2015, ajungând la 57.000.

Doar că …în sistem intră tineri absolvenţi de facultate, care înlocuiesc medici cu câte 10-20 ani de pregătire. La fel se întâmplă şi în cazul asistentelor, care capătă experienţă dar pleacă apoi să fie îngrijitoare şi infirmiere, în alte ţări.

Când va avea un medic specialist un salariu brut de 12500 de lei?

Ministrul Muncii promite că de anul viitor medicii şi profesorii vor avea salarii mărite. Pentru medici, majorarea nu se va face treptat, ca la dascăli, ci va fi aplicată dintr-o singură tranşă. Aşadar se va vedea pe fluturaşul de salariu încă de la începutul anului viitor.

Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii: "Vor avea cumulat de la 1 ianuarie 4% şi apoi 30% de la 1 martie, pe net. Am considerat că sănătatea e o prioritate pentru a opri exodul medicilor şi asistentelor."

Rămâne însă de văzut dacă guvernanţii vor găsi acele resurse pentru a-şi onora angajamentul sau e vorba de încă o promisiune care va genera noi frustrări ulterioare.

Dacă ministrul se ţine de cuvânt şi chiar se va întâmpla aşa cum anunţă, salariul unui medic specialist primar va ajunge la 12500 de lei brut, adică în jur de 8700 de lei net, undeva la 1900 de euro. Un medic rezident în anul 3 ar avea 6700 de lei brut, în timp ce o asistentă şi o soră vor avea 3900, respectiv 3600 de lei brut, adică în jur de 600 de euro, net.

La toate aceste salarii se adaugă şi sporuri.

Până la salarii ca în Occident, directorul spitalului de la Tulcea e în plină criză de personal. A sperat că va angaja medici specialişti din Republica Moldova, însă s-a lovit de bariera legislaţiei restrictive de la noi.

Tudor Nastasescu, directorul spitalului: "Nu au cum să lucreze aici decât după ce trec prin nişte filtre foarte dificil de parcurs. Echivalarea diplomei, a perioadei de rezidenţiat, un medic la 45 de ani, la vârf de carieră, nu mai reia perioada de reziențiat. Acum e un principiu, că nu trebuie să destabilizăm cele două sisteme de sănătate, dar al nostru nu e? Unde au plecat medicii noştri? Au plecat…"

Au plecat şi continuă să plece. Demisionează pe bandă rulantă şi din centrele cu renume, în oraşele mari. E deja de notorietate cazul de la Spitalul Colentina, din Bucureşti, de unde doi medici neurologi, şcoliţi în Franţa şi întorşi pentru a munci în ţară lor, şi-au dat demisia.

Au anunţat că nu-şi mai pot face meseria, într-o secţie unde primau lipsurile, deficitul de personal şi reaua voinţă din partea conducerii unităţii.

Dorin Bica, neurochirurg: "E o problema de lipsa de personal, mă refer la bunăvoinţa colegilor mei, să mă rog zilnic de ei mai staţi peste program…

Ionuţ Gobej, neurochirurg: "Ceream achiziţia a 20 de lucruri, spunând că nu poate continua activitatea secţiei fără ele, nici până astăzi nu am avut nicio reacţie din partea administraţiei. Noi suntem neochirurgim apolitici, vrem să ne facem meseria bine, şi când un pacient vine la noi, vrem să îi oferim maximul din ce suntem capabili."

Şcoliţi în sisteme moderne de sănătate din străinătate, cei doi medici sunt unii dintre cei mai pricepuţi neurochirurgi din ţară. Au sperat că pot face medicină performanţă şi în ţara lor, însă experienţa din sistemul românesc de sănătate s-ar putea să-i fi lecuit definitiv de dorinţa de a mai lucra vreodată în România.

Dorin Bica, neurochirurg: ”E vorbea de moralitatea mea, la felul cum gândesc eu şi nu mi-o poate schimba nimeni”.

Au fost ademeniţi cu funcţii de conducere de către cei din Primăria Capitalei, instituţie care are în administrare spitalul.

Au refuzat elegant, pentru că au înţeles că nu pot continuă un proiect care nu mai presupune interes pentru pacient, dotări şi personal suficient, aşa cum crezuseră iniţial.

Dorin Bica, neurochirurg: "E moralitatea mea, şi asta nu mi-o poate lua nimeni"

Criză de medici nu e generată atât de mult de numărul total, ci de repartizarea în teritoriu, cât timp un sfert dintre medici se găsesc în Bucureşti-Ilfov, şi un alt sfert în Cluj, Timişoara, şi Iaşi. 

Operațiunea ”headhunting”

30 de judeţe intră cu uşurinţă la categoria penurie de personal medical, însă pare că marile oraşe nu duc lipsa de medici.

Mulţi dintre cei de aici însă sunt implicaţi strict în clinici şi spitale…private, au preferat să părăsească sistemul de stat sau nu au lucrat deloc în el, după ce au terminat rezidenţiatul. În timp ce spitalele de stat din localităţile mici se luptă să îşi păstreze medicii, operatorii privaţi investesc în extindere, în modernizarea reţelei din marile oraşe, şi în headhunting, adică vânătoarea de specialişti.

George şi Catrinel sunt fraţi şi de doi ani au înfiinţat o platformă online, cu scopul de a plasa medici pe piaţa privată de la noi. Ea a lucrat mulţi ani în management privat, în sănătate, şi a văzut potenţialul acestei nişe.

Au în portofoliu 13000 de medici şi peste 500 de companii din domeniul sănătăţii, cărora le facilitează o legătură rapidă, directă.

Catrinel Hagivreta, patron firma recrutare medici: ”Un om se ocupă numai de un client, ca să ştie istoricul, vedem cine s-a prezentat la interviu. De regulă, noi, în 14 zile lucrătoare le aducem om la interviu. Între unul şi 3 candidaţi, relevanţi pe post. Într-o luna de zile sunt angajaţi."

Fraţii vorbesc despre o piaţă în continuă dezvoltare, în care medicii români sunt tentaţi cu salarii mari să rămână în ţară, dar la privat, nu la stat. Cei mai mulţi dintre tinerii absolvenţi vor să lucreze doar în marile centre universitare, unde nu există posturi, aşa ce tinerii doctori ajung direct în reţeaua privată de sănătate.

Au adus medici de la Timişoara pentru clinici din Urziceni şi de la Sibiu la Huşi, şi mai nou negociază să relocheze specialişti români din Franţa sau Marea Britanie, pentru spitale private de la noi.

George Hagivreta, patron firma recrutare medic: "De multe ori mi se întâmplă să vorbesc cu oameni care îmi zic a, ce bine că aţi sunat, avem oferte de 2009 de euro, fără nicio experienţă pentru asistenți, 5000 de lei.”

Cu siguranţă e un trend descendent al plecării medicilor în străinătate. Un medic radiolog, cu experienţă, poate câştigă între 3.000 şi 5000 de euro în România. Nu ne referim la oraşe mici, la oraşe mari, alte ţări”.

Bogdan Barta e chirurg şi lucrează într-un spital privat din Capitală. Şi-a format mâna la Spitalul de Urgenţă Floreasca, însă nu regretă niciun moment faptul că a părăsit definitiv sistemul de stat.

Bogdan Barta, medic chirurg: "Cele 3 motive pentru care am ales doar domeniul privat, acestea ţin de know how, această aparatură medicală de care am beneficiat, pe care nu o găseaţi la stat. Da şi vorbim de corecte, decente pentru pacienţii mei. Al treilea aspect, e mulţumirea pacientului…pentru mine e acel moment de satisfacţie…ce-i mai modern chirurgical."

Aproape 14.500 de medici au cerut în ultimii 6 ani de la Colegiul Medicilor documentele necesare pentru a se angaja în alte ţări. În ţară sunt 22.000 care lucrează la privat, dintr-un total de 57.000, şi majoritatea prestează muncă şi la stat.

Cu alte cuvinte, în sistemul privat de la noi găseşti cu o treime mai mulţi medici decât cei care au emigrat. În clinicile particulare mari din Bucureşti, care angajează şi câte 80 de persoane LUNAR, s-a ajuns ca 3 până la 7 medici din 10 să lucreze exclusiv în privat.

Bogdan Barta, medic chirurg: "Acest trend al plecării în străinătate va continua. Deficitul de forţă de muncă din străinătate pe partea medicală, va fi din ce în ce mai mare. Iar oferta financiară va fi superioară..”

Piaţa serviciilor medicale particulare avansează galopant în România. S-A TRIPLAT ÎN ULTIMII 5 ANI, în detrimentul unui sistem de stat aflat într-un declin total, în pragul falimentului.

E o reglare normală a domeniului sănătăţii, pe care guvernanţii se dovedesc de ani de zile incapabili să îl administreze şi să-l organizeze, pentru binele oamenilor. Dincolo de dramele şi frustrările pacienţilor, statisticile arată că 85% dintre medici de la stat sunt nemulţumiţi, nu neapărat de venituri, cât de lipsurile de care se lovesc pe secţiile de la stat.

Bogdan Barta, medic chirurg: "Până la urmă, sistemul public este cel care să fie unul competent şi care să ofere servicii întregii populaţii. Sper că cele două lucruri să se egaleze, ca afară, pacienţii nici nu ştiu. Sitemul public trebuie să fie unul performant.”

Piaţa serviciilor medicale private a ajuns la 6 miliarde de lei pe an. Şi totuşi, cifrele arată că românii rămân dependenţi de sistemul de stat, un sistem care îi umileşte şi an de an le risipeşte cotizaţiile pe finanţări dubioase şi management defectuos.

Distribuţia domeniului privat nu acoperă toată ţara. Avem 367 de spitale publice şi 187 private. Avem 124.000 de paturi la stat, şi doar 6600 la privat şi per total, mai puţin de 5% din totalul de pacienţi, 4 milioane anual, se internează într-o unitate privată.

Avem în schimb multe clinici particulare, care devin treptat, la fel de aglomerate ca policlinicile statului. Din 6 miliarde de lei pe an, cât plătesc românii pentru servicii private, doar o cincime ajunge pe spitalizări, restul sunt pentru investigaţii şi tratament extraspitalicesc.

Tudor Nastasescu, manager spital Tulcea: "Pleacă oamenii, şi eu primesc periodic să va actualizaţi CV-ul, deci e o campanie de headhunting acerbă. Cei care au plecat sunt oameni care nu se mai întorc, ştiu o limba, s-au stabilit acolo…".

Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO