Anul trecut s-au produs peste 460.000 de tone, iar pentru acest an asociațiile de fermieri estimează o recoltă și mai mare.
”-Consumați roșii?
-Da, în fiecare zi, cu brânză, cu omletă, cu diverse”.
”Roșie, atât, cu brânză”.
”Cu brânză, evident, cu brââânză”.
În piețe, tarabele sunt pline de roșii colorate: de la galben, portocaliu, roșu aprins sau șters, negru, cu dungi sau fără. Diversificarea soiurilor din ultimii ani a dus și la adaptarea rețetelor.
Roșia ananas sau cea neagră de Crimeea cu un gust mai delicat, care costă 20 de lei kg, sunt două dintre soiurile speciale cumpărate în mare parte de bucătarii din restaurante.
Prekos, prunișoarele sau San Marzano și cele ușor crăpate, la 8 lei kg, sunt bune pentru gătit, inima de bou cu un gust dulce intens și puține semințe costă peste 10 lei kg și e folosită la salate, iar cea gigantă roșie - mare și zemoasă - e bună și pentru ciorbă. Rosamonda cea rozalie, cărnoasă mare și creață, e preferataăpentru consum în salate sau sandvișuri.
Un singur restaurant folosește și peste 20 de soiuri de roșii
Peste 80% din miile de soiuri cultivate la noi sunt din semințe aduse de afară.
”Toată lumea vrea inimă de bou, sămânță veche, lacrima fecioarei, se înmoaie”
Doar că...
”3 kilograme, 6 bucăți, 45 de lei mai bine 2 kilograme, e cam multișor”.
Doamna Doina: ”Producția e bună că am investit, sunt semănate din decembrie și nu reușim să le vindem nici acum, cu solarii încălzite, cheltuieli”.
Iar în această perioadă și restaurantele își adaptează meniurile. Un singur restaurant, de exemplu, folosește peste 20 de soiuri. Numai pentru un preparat numit cașprese, de la vestitul caprese, sunt folosite cam șase soiuri de roșii.
”Dacă o să guști din toate o să simți că vorbim de familia tomatelor, dar există niște particularități. De exemplu, ananasul mie mi se pare că nu degeabă a primit numele ăsta, seamănă la textură felia, dar gustul te duce înspre zona asta, astea negre au un anume tip de dulceață, e diferit de dulceața unei inimi de bou sau grase românești”.
În fiecare vară redescoperim același lucru: că nu avem nevoie de cine știe ce ca să mâncăm bine. Oricâte preparate inedite am încerca, am vedea pe internet, vara are un gust care nu poate fi înlocuit: roșia coaptă. Adăugăm brânză, pâine, ceapă, puțină sare si gustul copilăriei.
