România, printre țările din Europa cu cele mai multe izvoare, dar în care apa este un lux. Poluarea a ajuns și în fântâni
Deși România este o țară cu nenumărate izvoare, în multe zone apa este un lux.
Conform Institutului Național de Statistică, puțin peste 70 la sută dintre locuitori sunt racordați la sistemul public de alimentare, iar calitatea apei ridică multe semne de întrebare.
De multe ori, cea din fantani este plină de nitrați, spun specialistii.
În satul Pătroaia din județul Dâmbovița, cei mai multi dintre locuitori folosesc în continuare apă de la cișmea, deși localitatea este racordată la rețea. Mulți nu au avut bani să își branșeze locuințele, însă unii preferă apa din fântână.
Vasile Dumitru, localnic: ”Eu nu beau d-aia din rețea, chiar dacă am. O folosesc de baie, de aia. Am băut și d-astalaltă și mă stricasem la stomac”.
Deși România are una dintre cele mai ramificate și diversificate rețele hidrografice din Europa, cu peste 2.500 de izvoare, aproximativ 30 la sută din populația țării nu este conectată la sistemul public de alimentare.
În anul 2020, aproape 14 milioane de persoane, adică 72,4% din populația rezidentă a României, era conectată la sistemul public de alimentare cu apă, cu 200.000 de persoane mai mult decât în anul 2019.
La nivel național, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov.
Cele mai mari probleme sunt în regiunile din nord-estul și sud-vestul țării, unde apa potabilă este un lux pentru mulți locuitori.
Nitriții nu au gust, culoare sau miros
Cele mai mari probleme sunt în sate și comune, acolo unde apa din fântânile oamenilor este plină de nitrați, nitriți, amoniu și bacterii. Au demonstrat acest lucru inclusiv autoritățile de mediu, care au testat gratuit apa din peste 200 de localități.
Naiana Milea, director Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți: ”Marea majoritate nu își testează calitatea din fântânile proprii, nu testează nici măcar atunci când fac fântâni în care investesc mulți bani. Nu testează calitatea apei, merg pe ideea că dacă e de adâncime mai mare de 60 de metri este foarte bună. Ori acești nitriți nu au gust, miros sau culoare, ceea ce îi face greu detectabili. Una din cauze este poluarea care a ajuns și în apele subterane sau în pânza freatică. Cum ar fi practici agricole incoerente, inclusiv tradiționala metodă de a arunca bălegarul proaspăt pe câmp”.
Anamaria Agiu, specialist relații publice Administrația Națională Apele Române: ”Principala problemă cu care se confruntă apa subterană este legată de încărcarea cu azotați. Astfel avem depășiri ale standardului de calitate peste 209 de foraje, asta înseamnă 13,9% din totalul forajelor monitorizate”.
La nivel global, 80 la sută din apele uzate se întorc în ecosistem fără să fie tratate sau refolosite. Tocmai ca să atragă atenția asupra crizei de apă, la Brașov, mai mulți liceeni au organizat un flash mob.
