Povestea romanului care s-a mutat in Austria pentru ca a obosit sa mearga pe jos. Ce inseamna in Romania "transport in comun"
Satul de mersul pe jos, un roman s-a mutat in Austria. In tara facea zilnic naveta pana la serviciu cum putea, pentru ca satul lui nu este inclus pe harta transportului in comun.
Asa se intampla, din pacate, in mediul rural de la noi. Cei care nu au masini nu se pot deplasa la oras. Dovada ca in 2014 am iesit pe locul doi in Europa la mersul pe jos.
Victor are 44 de ani si locuieste intr-un sat aflat la 24 de kilometri de Bistrita. Zece ani a mers pe jos in fiecare zi 16 kilometri ca sa ajunga la serviciu si inapoi acasa.
"Pe jos pana in Cepari, 8 kilometri, fie iarna, fie vara", spune Victor Herta.
Asa ca specialistul in metalurgie, satul de mers pe jos, a plecat la munca in Austria, unde e gradinar. S-a dus in tara in care sistemul de transport public functioneaza ca un ceas. A lasat acasa 5 copii.
"Pentru ei am plecat, is la scoala si sa-i pot tine. Am gasit si aici de lucru, dar nu am mijloc de transport sa ma duc pana la oras zi de zi. Is 24 de kilometri, nu am cu ce merge. Cine-si baga masina pe drumul asta?!", spune barbatul.
Victor vine acasa doar de sarbatori, dar copiii lui si toti ceilalti o mie de oameni care au ramas in sat sunt nevoiti sa mearga zi de zi kilometri intregi pe jos, pana la oras.
Un studiu Eurobarometru, facut si in Romania, la care au raspuns in proportie de 60% oamenii din mediul rural, arata ca peste jumatate de tara prefera mersul pe jos. Restul fac naveta cu mijloacele de transport in comun, ori masina proprie.
Iar cand coboara din masini n-au cum sa mearga pe trotuare.
"Exista un respect mai mare pentru metal decat pentru oameni. Niciunul de la bloc nu a iesit sa-si dea zapada din fata blocului, in schimb pentru masini avem timp", a spus un barbat.
In tarile civilizate, cum ar fi Franta, Germania sau Austria, e normal sa alegem trenul pentru calatorii mai lungi de 300 de kilometri. In Romania, insa, calea ferata inseamna timp pierdut, pentru ca liniile sunt mai mereu in reparatie. Alegem masinile, dar nici acest segment nu este lipsit de probleme.
Putinele autostrazi, dar si drumurile nationale romanesti, au gropi, sunt aglomerate si nesigure mai arata Eurobarometrul.
"Daca-i oferi cetateanului sosele va utiliza autoturismele. Daca-i oferi spatii agreabile sa devina pieton, pentru ca nimeni nu isi doreste de fapt sa stea blocat in trafic ore de-a sirul, pentru a ajunge de la origine la destinatie", spune Ana Dragutescu, specialist in mobilitate urbana.
Studiul Comisiei Europene vrea de fapt sa modernizeze Romania. Pe baza acestor date despre drumuri, cai ferate, masini si pietoni, pana la jumatatea acestui an sase orase din Romania si Capitala vor avea fiecare o Strategie de Mobilitate Urbana. Adica un plan pe care daca nu-l pun in aplicare autoritatile regionale nu vor mai primi finantare europeana pentru alte proiecte de transport.
