România are cele mai multe accidente rutiere din Europa. Despăgubirile RCA, cu mult mai mari decât în alte țări

62363788
Shutterstock

România conduce în topul ţărilor europene în privinţa numărului de accidente rutiere, cu circa 400.000 de accidente rutiere în fiecare an, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din Romania (UNSAR).

 

Potrivit UNSAR, pentru fiecare accident, în România se plătesc despăgubiri cu până la 28% mai mari decât în Polonia, cu 12% mai mari ca în Ungaria şi cu 7% mai mari decât în Croaţia, potrivit News.

Astfel, pentru fiecare accident, asigurătorii din România plătesc în baza poliţelor RCA despăgubiri de peste 2.160 euro, mai mult decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, de exemplu în Polonia, dauna medie RCA este de 1.690 euro, în Ungaria 1.920 euro, iar în Croaţia 2.010 euro.

”Cu circa 400.000 de accidente rutiere în fiecare an, România conduce în topul ţărilor europene la acest capitol. Multe dintre aceste accidente sunt soldate cu pagube materiale sau sunt marcate de tragedii - vătămări corporale şi decese. Ţara noastră se situează, de asemenea, şi în topul despăgubirilor plătite în cazul fiecărui accident în baza poliţelor RCA (dauna medie RCA).

Concret, pentru fiecare accident, asigurătorii din România plătesc în baza poliţelor RCA despăgubiri de peste 2.160 euro, mai mult decât în alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Pentru comparaţie: în Polonia, dauna medie RCA este de 1.690 euro, în Ungaria 1.920 euro, iar în Croaţia 2.010 euro.

Acest lucru înseamnă că, pentru fiecare accident, în România se plătesc despăgubiri cu până la 28% mai mari decât în Polonia, cu 12% mai mari ca în Ungaria şi cu 7% mai mari decât în Croaţia”, arată UNSAR.

Număr dublu de accidente față de Polonia și de aproape patru ori mai multe decât în Croația

Din păcate, România este fruntaşă şi la frecvenţa accidentelor rutiere – aceasta fiind dublă în România faţă de Polonia, de 2,6 ori mai mare decât în Ungaria şi de 3,8 ori mai mare decât în Croaţia.

”Pe scurt: provocăm mai multe accidente decât alte ţări şi plătim, în medie, mai mult pentru fiecare dintre ele – fapt care reiese şi din evoluţia ratei daunei RCA în primul trimestru al acestui an, în creştere de la 67% la 75%. Totodată, alt indicator cheie al industriei, rata daunei combinată RCA, rămâne supraunitară (102%), în contextul în care despăbubirile plătite au crescut cu 43% faţă de primele trei luni ale anului trecut”, mai arată UNSAR.

Este important de reţinut că numărul accidentelor rutiere şi despăgubirile plătite ca urmare a acestora (dauna medie RCA) influenţează evoluţia primelor RCA. De altfel, conform unui sondaj de opinie realizat în acest an de IRES pentru UNSAR, 7 din 10 respondenţi sunt conştienţi de influenţa acestor doi factori asupra primelor RCA, chiar dacă situaţia individuală a unui şofer este pozitivă, fără accidente înregistrate.

În tot acest context, având în vedere şi falimentele recente ale unor asigurători care practicau preponderent asigurări RCA, devine absolut necesară modificarea corespunzătoare a Legii 132/2017 privind RCA - în sprijinul păgubiţilor şi al şoferilor români.

Potrivit UNSAR, în ciuda dificultăţii de a opera pe piaţa RCA, asigurătorii au plătit anul trecut, în baza poliţelor RCA, despăgubiri de circa 4 miliarde lei. Practic, în fiecare zi calendaristică a anului 2022, industria de asigurări a plătit peste 2 milioane EUR către păgubiţii implicaţi în accidente rutiere.

Înfiinţată în 1994, UNSAR – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România reprezintă 21 de companii de profil. Acestea deţin o pondere de aproximativ 90% din piaţa locală de asigurări.

Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea şi reprezentarea intereselor asigurătorilor şi reasigurătorilor din România, participarea la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activităţii de asigurări în România şi a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern şi internaţional. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Camila Giorgi, decizie de ultim moment! A îngrijorat pe toată lumea cu dispariția sa desprinsă din ”Dosarele X”
GALERIE FOTO Camila Giorgi, decizie de ultim moment! A îngrijorat pe toată lumea cu dispariția sa desprinsă din ”Dosarele X”
Citește și...
Românii consumă cantități mari de mezeluri în fiecare lună. Medicii trag un semnal de alarmă

O jumătate de kilogram de cârnați, un baton de salam și zece felii de parizer și șuncă intră lunar în meniul românilor. 

Ieșirea PSD de la guvernare a scos 305 lei din buzunarele proaspeților pensionari. Situație delicată la Pilonul 2 de pensii

Criza politică și războiul din Golf își pun amprenta asupra banilor pe care românii îi strâng pentru bătrânețe. În doar 2 zile, sumele strânse în Pilonul 2 de pensii, cel la care contribuie 8,5 milioane de oameni, s-au redus cu 2 miliarde de lei. 

Bolojan: ”Nu va scădea niciun salariu în sectorul public”. Cât la sută din PIB-ul țării se cheltuie pe angajații de la stat

Niciun salariu din sectorul public nu va scădea prin legea salarizării unitare propusă de premierul Ilie Bolojan, iar cei care depășesc grila stabilită vor rămâne la acea sumă până când vor fi ajunși din urmă de ceilalți angajați.

Recomandări
Ce noutăți aduce noua lege a salarizării la bugetari. Cea mai mică și cea mai mare leafă

În absența celor de la PSD de la guvernare, premierul Ilie Bolojan pregătește trei reforme urgente. Noua lege a salarizării bugetare elimină indemnizația de hrană și sporul pentru condiții vătămătoare, în timp ce angajații care performează vor fi premiați

UE schimbă regulile. Telefoanele cu baterii detașabile revin din 2027

Uniunea Europeană pregătește reguli care ar putea readuce bateriile detașabile la smartphone-uri din 2027. 

Exemple de salarii bugetare pe noua lege-cadru. Cât vor câștiga profesorii, magistrații și militarii

Guvernul a elaborat o primă formă a legii salarizării din sistemul bugetar. În forma actuală, aceasta stabilește cum ar putea fi calculate salariile angajaților la stat. Până când ar putea fi pus în dezbatere publică, proiectul ar putea suferi modificări.