Renuntam la mancare pentru profit. Culturile de rapita, viitorul agriculturii romanesti
Cum Romania nu mai e demult granarul Europei, macar sa ne orientam spre ceva profitabil. Multi fermieri au renuntat la culturile de grau si porumb pentru rapita.
E mare cerere pe piata europeana de combustibil bio-diesel, asa ca se cumpara bine toata productia cu banii jos si la pret dublu fata de grau. Ar fi un singur dezavantaj: rapita secatuieste terenul, asa ca ori il "hranesti" suplimentar cu ingrasaminte, ori la anul rotesti culturile.
Din ce in ce mai multi romani au renuntat in ultimii ani la productia traditionala de grau si s-au orientat spre rapita. Profitul este dublu, iar piata de desfacere este si ea asigurata. Odata recoltata, rapita este transformata in bio-combustibil.
Numai in Timis sunt peste 17.000 de hectare, semanate, gospodareste, de asta-toamna. Cel mai des intreaba "cum stam cu rapita"- investitorii din Ungaria si Germania, care dau chiar si 500 de euro pe tona.
Anul trecut, profitul a fost de 1000 de lei la hectar. Acum, fermierul spera sa incaseze cu 30% in plus. Daca facem o comparatie cu graul, unde se da un leu pe kilogram, intelegem de ce a schimbat macazul.
Si in celalalt capat al tarii, la Braila, gasim alti gospodari multumiti. Cei care au studiat suprafetele cultivate cu rapita din Uniunea Europeana au calculat ca, fie si pe o productie foarte buna cererea va fi putea fi satisfacuta doar in jur de 60%.
.webp)
